Maria Cosma, „sfânta sibiencelor” și a studenților sărmani

Între femeile care merită un loc de cinste în istoria orașului Sibiu și a Transilvaniei se numără Maria Cosma, soția bancherului și omului politic Partenie Cosma. Munca sa a fost dedicată educației și emancipării femeilor, precum și sprijinirii studenților săraci, fiind o figură esențială în viața socială și culturală a Sibiului.

Născută la 1 decembrie 1854 în Mizieș, Bihor, Maria Cosma a fost nepoata Mitropolitului Miron Romanul, un important lider religios al Ardealului. La doar 20 de ani, s-a căsătorit cu Partenie Cosma, tânăr avocat la acea vreme, iar în anul 1876 s-au mutat la Sibiu, unde soțul ei a devenit directorul general al Băncii „Albina”. Maria a adus pe lume cinci copii – trei fete și doi băieți. Una dintre fiicele sale, Hortensia, s-a căsătorit cu Octavian Goga, o altă personalitate de marcă a vremii.^[sursa]

Maria Cosma şi dragostea faţă de cultura românească

Pasionată de cultura și identitatea românească, Maria Cosma s-a implicat activ în Asociațiunea ASTRA, o organizație dedicată păstrării și promovării valorilor naționale. În anul 1881, a fondat „Reuniunea Femeilor Române din Sibiu”, organizație pe care a condus-o ca președintă. Unul dintre primele obiective ale acestei asociații a fost înființarea unei școli de fete la Sibiu, proiect finalizat cu succes în anul 1883. Astfel, a luat naștere „Școala de fete”, situată în imediata vecinătate a sediului ASTRA, o clădire care astăzi adăpostește Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă nr. 2 din Sibiu.

Printre profesorii invitați să predea la această școală s-au numărat Daniil Popovici Barcianu, profesor la Seminarul Teologic, și Elena Tănăsescu, viitoarea soție a scriitorului Ioan Slavici.

La începutul secolului XX, situația educației românești era dificilă, mulți sibieni trimițându-și copiii să studieze în capitalele europene. Maria Cosma atrăgea atenția asupra riscului ca tinerii să își piardă identitatea națională prin expunerea la influențe străine. Ea credea cu tărie în educația națională și familială, care ar putea menține tinerii români legați de valorile și tradițiile neamului.

Mai mult decât o școală

Un alt proiect major al Mariei Cosma a fost „Masa studenților”, pe care l-a inițiat alături de soțul său la 1 octombrie 1895. Într-o aripă a sediului Băncii Albina, studenții săraci puteau servi masa gratuit, un gest generos care i-a ajutat pe mulți să își continue studiile. Acest proiect nu a vizat doar sprijinirea materială a studenților, ci și formarea lor morală. Printre regulile impuse beneficiarilor se numărau conduita morală ireproșabilă, păstrarea tradițiilor religioase românești și obținerea unor rezultate bune la învățătură.

În anul 1905, Maria Cosma a organizat deschiderea noului Muzeu al Asociațiunii ASTRA și a „Școlii de Menaj” din cadrul „Reuniunii Femeilor Române”. Ziarul „Luceafărul” nota cu ocazia inaugurării: „Prin activitatea-i uriașă și atât de binefăcătoare vieții noastre sociale și culturale, și-a dobândit respectul, cinstea și admirația tuturor acelora care înțeleg și știu aprecia munca dezinteresată și nobilă a altruismului.”

Formarea propriilor copii

Datorită activităților sale deosebite, Maria Cosma a ajuns să fie cunoscută chiar și de Regele Carol I al României. În anul 1906, cu ocazia unei expoziții organizate la București pentru a marca cei 40 de ani de domnie ai regelui, Maria Cosma a participat la pavilionul dedicat „Românilor de peste hotare”. Acolo, fiica ei cea mică, Minerva, a oferit cuplului regal un exemplar al „Albumului de broderii și țesături românești”, o lucrare realizată chiar de Minerva.

Maria Cosma nu a fost doar o figură publică remarcabilă, ci și o mamă devotată. Fetele sale au devenit personalități recunoscute. Lucia, fiica cea mare, a fost una dintre cele mai cunoscute soprane ale României, descoperită de Gheorghe Dima la Sibiu. Perfecționându-se la Paris, Lucia a cântat alături de George Enescu pe scena Ateneului Român și a devenit profesoară la Conservatorul din București. În anul 1946, s-a întors la Sibiu, unde a predat la Conservatorul Popular și la Școala Populară de Arte.

Lucia Cosma a ajuns o artistă de renume, însă reușitele ei reflectă educația primită de la mama sa. Maria Cosma a fost o promotoare a feminismului și a educației, iar activitatea sa a influențat profund viața culturală și socială a Ardealului. Maria Cosma s-a stins din viață în 1944, lăsând în urmă o moștenire impresionantă. Revista „Transilvania” nota în decembrie 1944: „N’a fost însă inițiativă mai de folos, n’a fost activitate mai rodnică pe teren cultural și educativ în Ardeal decât acelea ale Mariei Cosma (…) Să luăm din mâna obosită, atinsă de suflul morții, făclia dragostei de cei lipsiți de neam, de lege și de frumusețe, pe care Maria Cosma a purtat-o cu vrednicie timp de aproape 90 de ani.”

La 75 de ani de la trecerea sa în neființă, Maria Cosma continuă să fie onorată prin lucrări de cercetare care evidențiază impactul său asupra comunității. Printre aceste lucrări se numără și „Chipuri feminine sibiene din alte veacuri”, o galerie impresionantă de portrete ale femeilor remarcabile din Sibiu și Ardeal. Maria Cosma rămâne o figură emblematică a orașului și a întregii regiuni, o dovadă că județul Sibiu a avut întotdeauna oameni și locuri de poveste.