Ultimele cercetări arată că 1 din 5 persoane aflate în comă ar putea fi „blocate în sine”, fiind conștiente de mediul înconjurător, dar incapabile să comunice. Un studiu de amploare a demonstrat că anumite persoane cu leziuni cerebrale severe pot executa sarcini mentale complexe atunci când li se oferă instrucțiuni, chiar dacă nu se pot mișca sau vorbi.
„Era mai ușor să ignorăm acest fenomen când credeam că este rar. Dar acum, după acest studiu, nu mai putem ignora realitatea.”, a spus Nicholas Schiff de la Weill Cornell Medical College din New York.
Un fenomen ignorat: 1 din 5 persoane aflate în comă ar putea fi conştiente
Persoanele cu tulburări de conștiință pot fi fie în comă, fie într-o stare vegetativă, în care nu manifestă semne de conștiență, fie într-o stare de conștiință minimă, în care prezintă ocazional semne de trezire, cum ar fi deschiderea ochilor, dar cu o conștiență foarte redusă. În anul 2019, cercetătorii au descoperit că 1 din 10 dintre aceste persoane ar putea fi de fapt conștiente, dar incapabile să se exprime.
Pentru a verifica dacă medicii ratează cazurile de conștiință ascunsă, echipa lui Nicholas Schiff a efectuat teste comportamentale și de imagistică cerebrală pe 353 de persoane cu leziuni cerebrale severe, timp de opt ani, în șase centre internaționale.[sursa]
Participanții au fost rugați să se gândească la realizarea unor activități precum jucatul tenisului, înotul, strângerea pumnului sau plimbarea prin casă, timp de 15-30 de secunde, apoi să ia o pauză și să reia gândul la activitate. Acest proces a fost repetat de șapte ori pe parcursul a cinci minute.
La persoanele fără tulburări de conștiință, aceste gânduri generează o activitate cerebrală distinctă, vizibilă pe scanările RMN sau electroencefalograme (EEG). Din cele 353 de persoane cu leziuni cerebrale, 241 nu au răspuns la comenzile verbale. Dintre acestea, 25% au arătat activitate cerebrală asemănătoare cu cea a voluntarilor sănătoși. În cazul celor în comă sau în stare vegetativă, procentul a fost de 20%.
„Aceste sarcini sunt extrem de solicitante. Imaginați-vă să vă concentrați pe gândul de a înota și apoi să vă opriți timp de cinci minute. Nu știm exact ce experimentează acești pacienți, dar faptul că pot face acest lucru sugerează o mare probabilitate ca aceștia să fie conștienți.”, a explicat Schiff.
Consecințe etice și tehnologice
Estimările sugerează că există între 300.000 și 400.000 de persoane cu tulburări prelungite ale conștiinței la nivel global, spune Schiff, ceea ce înseamnă că până la 100.000 ar putea avea o formă de conștiință ascunsă.
Aceste descoperiri au implicații semnificative, subliniază Raanan Gillon, profesor emerit de etică medicală la Imperial College din Londra. Mulți oameni consideră menținerea lor în viață într-o stare aparent inconștientă drept inutilă sau chiar inacceptabilă. „Cu toate acestea, dacă există o probabilitate semnificativă ca lipsa de conștiință să fie doar aparentă, așa cum sugerează aceste studii, tot mai multe persoane ar putea opta să fie menținute în viață și să li se acorde șansa de a-și exprima dorințele înainte de a se lua decizia de întrerupere a tratamentului de susținere a vieții.”
Mai multe aspecte etice, inclusiv respectarea autonomiei și a drepturilor omului, „necesită toate o reevaluare în lumina acestor studii”, a mai spus profesorul Gillon.
Aceste descoperiri ridică, de asemenea, întrebări legate de accesul echitabil la tehnologii precum RMN și EEG, a afirmat Erin Paquette de la Universitatea Northwestern din Illinois. „Dacă centrele medicale nespecializate nu au acces la aceste tehnologii, pacienții din aceste centre ar putea să nu beneficieze de aceleași oportunități de a-și schimba destinul.”
Interfețele creier-computer (BCI) ar putea oferi o modalitate de comunicare persoanelor cu tulburări de conștiință, dar nu sunt încă folosite pe scară largă în aceste cazuri, adaugă Schiff. Un studiu recent a arătat că poate dura doar 30 de minute pentru a antrena un BCI să traducă activitatea cerebrală asociată cu încercarea de a vorbi în text afișat pe un ecran.[sursa]
„De ce să nu oferim aceste interfețe celor cu tulburări de conștiință pentru a vedea dacă le pot folosi pentru a comunica? În cel mai rău caz, obținem două săptămâni de date utile; în cel mai bun caz, eliberăm o persoană prizonieră în propriul corp.”, a concluzionat Schiff.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:
