10 curiozităţi despre fluturi, pe care puţini le cunosc

Nu este un secret că oamenii se bucură să privească fluturi colorați zburând din floare în floare, în special în perioada marilor înfloriri de primăvară. Dar de la cei mai mici fluturi albaștri până la cei mai mari fluturi coadă de rândunică, cât de multe știți cu adevărat despre aceste insecte? Iată 10 curiozităţi despre fluturi:

#1. Aripile fluturelui sunt transparente

Cum este posibil așa ceva? Ne imaginăm fluturii ca fiind printre cele mai colorate și vibrante insecte din lume. Cu toate acestea, aripile lor sunt acoperite cu mii de solzi microscopici care reflectă lumina în culori variate.

Sub acești solzi, aripile fluturilor sunt de fapt formate din straturi de chitină, aceeași proteină care alcătuiește exoscheletul insectelor. Aceste straturi sunt atât de subțiri încât devin transparente. Pe măsură ce fluturii îmbătrânesc, solzii cad, expunând astfel zone transparente unde chitină rămâne la vedere.

#2. Fluturii simt gustul cu picioarele

Fluturii posedă receptori gustativi pe picioare care îi ajută să localizeze plantele gazdă și sursele de hrană. O femelă fluture aterizează pe frunze, bătând cu picioarele pentru a elibera sucurile plantei. Pe spatele picioarelor se găsesc spini cu chemoreceptori ce detectează compoziția chimică a plantei. Odată ce planta potrivită este identificată, femela își depune ouăle. Indiferent de sex, fluturii își folosesc aceste organe pentru a detecta zaharurile din fructele în fermentație sau alte surse de hrană lichidă.^[sursa]

#3. Fluturii au o dietă exclusiv lichidă

Fluturii adulți consumă doar lichide, de obicei nectar. Aparatul lor bucal este specializat pentru a sorbi lichide, nefiind capabil să mestece alimente solide. Proboscisul, un organ tubular asemănător unui pai, stă încolăcit sub capul fluturelui până când acesta găsește o sursă de hrană. Unele specii se hrănesc și cu sevă, sau chiar cu substanțe dizolvate în carbune, dar toate consumă hrana prin sorbire.

#4. Fluturii își asamblează proboscisul imediat după ce ies din crisalidă

Un fluture incapabil să bea nectar este sortit pieirii. Una dintre primele sarcini ale unui fluture nou-împupat este să își asambleze proboscisul. La ieșirea din crisalidă, gura este divizată în două părți separate. Cu ajutorul palpelor maxilare, fluturele unește cele două jumătăți într-un proboscis funcțional.

Este posibil să observați un fluture abia ieşit din cocon încovoiindu-și și desfăcându-și proboscisul repetat pentru a se asigura că acesta funcționează corect.

#5. Fluturii sorb apă din bălți de noroi

Deși trăiesc în principal din zaharuri, fluturii au nevoie și de minerale, pe care le obțin din bălți de noroi. Acest comportament, numit „puddling”, este mai frecvent la masculi, care folosesc aceste minerale pentru a îmbunătăți calitatea spermei. Mineralele sunt transmise femelei în timpul împerecherii, sporind viabilitatea ouălor.

#6. Fluturii nu pot zbura dacă le este frig

Fluturii necesită o temperatură corporală de aproximativ 29°C pentru a putea zbura. Fiind animale cu sânge rece, nu își pot regla singuri temperatura corpului, fiind influențați direct de temperatura mediului. Dacă aceasta scade sub 13°C, fluturii devin imobilizați, incapabili să evadeze de prădători sau să se hrănească. Între 28°C și 38°C, fluturii zboară cu ușurință, iar în zilele mai reci își încălzesc mușchii de zbor fie tremurând, fie expunându-se la Soare.

#7. Fluturii nou apăruți nu pot zbura imediat

La ieșirea din crisalidă, aripile fluturelui sunt mici și încrețite. Fluturele trebuie să pompeze fluide corporale în venele aripilor pentru a le extinde. După ce aripile ating dimensiunea maximă, fluturele trebuie să se odihnească câteva ore pentru a le lăsa să se usuce și să se întărească înainte de a încerca primul zbor.

#8. Fluturii trăiesc de obicei doar câteva săptămâni

După ce ies din crisalidă, majoritatea fluturilor trăiesc între două și patru săptămâni. În acest interval scurt, aceștia își concentrează energia pe hrănire și împerechere. Unele specii, cum ar fi fluturii monarh și cei din familia pălăriilor de doliu, care iernează ca adulți, pot trăi până la nouă luni.

#9. Fluturii sunt miopi, dar pot vedea culorile

Pe o rază de aproximativ 3-4 metri, vederea fluturilor este destul de bună. Totuși, obiectele aflate dincolo de această distanță devin neclare. Cu toate acestea, fluturii au capacitatea de a percepe nu doar culorile pe care le vedem și noi, oamenii, ci și o gamă largă de culori ultraviolete, invizibile pentru ochiul uman.

Fluturii pot avea chiar și marcaje ultraviolete pe aripi, pe care le folosesc pentru a se identifica între ei și pentru a localiza partenerii potențiali. De asemenea, multe flori au marcaje ultraviolete care servesc ca indicatoare pentru polenizatorii care se apropie, precum fluturii.

#10. Fluturii folosesc strategii ingenioase pentru a evita prădătorii

Fiind situate destul de jos în lanțul trofic, aceste insecte sunt vânate de o mulțime de prădători care le-ar consuma cu plăcere. Prin urmare, fluturii au dezvoltat mecanisme de apărare pentru a supraviețui. Unii dintre ei își pliază aripile pentru a se camufla în peisaj, devenind aproape invizibili pentru prădători. Această strategie de camuflaj îi ajută să se ferească de pericole.

Pe de altă parte, unele specii adoptă o abordare opusă, afișând culori și modele vibrante și îndrăznețe, care servesc drept semnal de avertizare. Insectele cu aceste culori vii sunt adesea toxice dacă sunt consumate, iar prădătorii învață rapid să le evite.