10 lucruri interesante despre bani, pe care sigur nu le ştiai

Întrucât banii sunt cele mai de preţ valori pe care şi le doresc oamenii, am pregătit 10 lucruri interesante despre bani, pe care sigur le veţi găsi fascinante.

În vremuri străvechi, oamenii nu deţineau proprietăţi ori prea multe bunuri personale. Să nu mai vorbim despre bani.

Nici nu prea aveau nevoie. Erau preocupaţi de lucruri mai importante decât bogăţia, cum ar fi găsirea hranei şi grija de a nu fi ucis.

Dar oamenii au devenit lacomi. Nevoia de a avea mai mult, i-a făcut să dezvolte metode pentru depozitarea bogăţiei şi stabilirea valorii lucrurilor.

Trocul

Mai întâi a apărut trocul, acea formă de schimb de mărfuri, pentru a intra în posesia a cât mai multe tipuri de bunuri.

Odată cu dezvoltarea sistemelor economice, trocul a devenit dificil şi ineficient.

Dacă îţi doreai o pereche de opinci mişto, de piele, de la un cizmar renumit în comunitate, însă acesta nu avea chef să primească bunurile pe care i le ofereai tu ca parte din troc, era cam tristă situaţia.

Erai nevoit să mai faci un troc, pentru a obţine produsul pe care şi-l dorea cizmarul în schimbul încălţărilor. Dar dacă nimeni nu-şi dorea produsul tău?

Din acest motiv, oamenii au inventat un bun unic, care să fie acceptat de toată lumea, în schimbul bunurilor vizate.

Banii

Cu toţii le recunoaştem valoarea şi cu toţii ni-i dorim. Asta este, de fapt, puterea banului: este dorit de toată lumea, pentru că, în schimbul banilor, obţinem lucrurile pe care le vrem şi astfel problema cu lăcomia noastră genetică este rezolvată.

Cu toate acestea, banii nu au nicio valoare fizică. Valoarea lor există doar în imaginaţia noastră, reprezentând lucrul în care absolut toţi oamenii cred.

În lista de mai jos vom prezenta 10 lucruri interesante despre bani, dezbătute pe larg de către Yuval Noah Harari în bestsellerul Sapiens.

10 lucruri interesante despre bani

#1. Prima formă de bani a fost orzul

Mai exact, orzul sumerian.

Civilizaţia sumeriană a fost una dintre cele mai înfloritoare din istoria omenirii. Întrucât activităţile administrative ale primelor oraşe sumeriene deveneau mai complexe, a fost nevoie de o invenţie genială – scrisul.

Scrierea cuneiformă a apărut în Sumer, în jurul anului 3.000 î. Hr. În aceeaşi perioadă a apărut o altă invenţie de geniu, care avea să rezolve problemele economice: prima formă de bani, sub forma orzului sumerian.

Au fost create vase standardizate, cu o greutate fixă, cu care se măsura orzul. Astfel, oamenii obţineau bunurile dorite plătind cu orz, care era acceptat ca metodă de plată de către ceilalţi oameni.

#2. Primii bani

Primii bani au  apărut în Mesopotamia, în urmă cu mai bine de 4.000 de ani, pe la mijlocul mileniului al III-lea î,Hr.

Siclii de argint au fost primii bani, menţionaţi în Codul lui Hammurabi şi în Biblie. Sicliul nu era o monedă, ci reprezenta o unitate de măsură pentru masă. Aşadar, un siclu era egal cu 8,33 grame de argint.

Avantajul siclului faţă de orzul sumerian era capacitatea sa de a fi transportat cu uşurinţă. Era mai uşor să iei cu tine 20 de sicli de argint, decât 20 de vase cu orz pentru a cumpăra un produs dintr-un loc îndepărtat.

#3. Primele monede

Primele monede din lume au apărut în anul 640 î. Hr., fiind emise de regele Alyattes al Lydiei (vestul Turciei de astăzi).

Diferenţa dintre siclii de argint şi monedele bătute în Lydia este că acestea din urmă sunt garantate de o autoritate.

Pe lângă greutatea standard a unei monede, care îi arăta valoarea, aceasta mai avea ştanţat un semn specific autorităţii emitente. În cazul de faţă, simbolul regelui Lydiei.

Prin baterea acestor monede s-au rezolvat mai multe probleme:

• s-a renunţat la cântărirea monedelor la fiecare tranzacţie;
• s-a stabilit un etalon care să dea valoare fixă bunurilor;
• s-a redus falsificarea banilor (căci şi atunci existau hoţi).

Pe lângă că era greu de reprodus o monedă, falsificarea reprezenta şi o infracţiune extrem de gravă la adresa regelui, pedepsită cu o moarte chinuitoare.

Încrederea oamenilor în bani a crescut, un factor important în acest sens fiind şi garantarea lor de către rege.

#4. Denarii şi dinarii

Forma monedelor lydiene s-a răspândit rapid în diferite regiuni. Imperiul Roman a adoptat denarii, monede de argint cu greutatea de 3-4 grame, care aveau gravat chipul emitentului.

Încrederea în emitentul acestor monede s-a răspândit şi în afara graniţelor Imperiului Roman. Putem spune că monedele romane au fost primii bani de circulaţie internaţională, denarii fiind acceptaţi la mii de kilometri distanţă, în India şi alte locuri din Orient.

Musulmanii au bătut monede asemănătoare celor romane, fiind denumite dinari, monede care încă mai sunt în circulaţie în Irak sau Tunisia.

#5. Încrederea în aur şi argint

Civilizaţia evolua vizibil.

Oamenii au dezvoltat diferite limbi, religii şi sisteme de administraţie. Dar începeau să aibă cu toţii o credinţă comună: aurul şi argintul. Astfel, europenii puteau cumpăra cu aur mărfuri din îndepărtata Indie, iar indienii foloseau aurul la rândul lor pentru achiziţia de alte bunuri.

#6. Răspândirea valorii aurului pe glob

Indienii acceptau aurul europenilor datorită valorii închipuite, atribuită aurului de imaginaţia comună a acestora din urmă.

Cu toate că aurul nu avea nicio valoare în India, pentru faptul că europenii preţuiau atât de mult acest metal, au început să-l preţuiască şi ei. Dar această diferenţă de valoare a aurului în culturi diferite a fost sesizată de oportunişti.

Astfel, pentru obţinerea profitului, indienii şi musulmanii au început să vândă mai ieftin aurul europenilor, fapt care a dus la creşterea cererii de aur în Orient, implicit a valorii acestuia.

În acelaşi timp, pe piaţa din Europa valoarea aurului a scăzut, ajungându-se la un oarecare echilibru economic.

#7. Primele bancnote au apărut în China

Moneda de hârtie a fost introdusă la începutul secolului al X-lea, de negustorii chinezi de ceai.

Aceştia încheiau mari tranzacții cu bilete la ordin, cu scopul evitării transportului monedelor metalice. Administrația chineză a adoptat oficial bancnotele în anul 1024. Din nou, nevoia de a transporta bogăţia a avut produs o nouă reformă monetară.

Cum monedele erau mai uşor de transportat decât vasele cu orz sumerian, la fel şi bancnotele au devenit varianta preferată pentru transferul bogăţiilor.

#8. Cooperare şi dezbinare

Banii au permis dezvoltarea cooperării economice între popoare.

Oameni care nu se cunosc, nu vorbesc aceeaşi limbă şi nu au aceleaşi convingeri religioase au cooperat fără probleme în domeniul comerţului folosind banii. Totuşi, partea întunecată a banilor nu trebuie ignorată.

Banii au creat şi au rezolvat probleme încă din cele mai vechi timpuri. Păcătoşii puteau cumpăra iertarea din partea bisericii, în ciuda faptelor, uneori extrem de grave, pe care le-au comis. De asemenea, s-au stricat relaţii şi au izbucnit războaie din cauza banilor, totul având un preţ fixat în bani.

#9. Cea mai răspândită credinţă a omenirii

Dacă musulmanii şi europenii au idei diferite când vinea vorba de religie, ambele categorii au o credinţă comună: cea în bani.

Banii nu ţin cont de bariere precum naţionalitate, religie, obiceiuri sau legi.

Principiul este extrem de simplu: oamenii îşi doresc bani, pentru că alţi oameni, la rândul lor, îşi doresc bani. Cât timp va exista acest raport al dorinţelor, valoarea banilor va dăinui în timp.

#10. Cei mai mulţi bani nu există

În prezent, trecem printr-o nouă revoluţie a banilor.

De la orz şi bucăţi de argint, concomitent cu epoca monedelor ştanţate şi a bancnotelor, s-a dezvoltat un nou sistem monetar: banii virtuali.

Unul dintre cele mai interesante lucruri despre bani îl reprezintă faptul că peste 90% din banii existenţi în prezent pe piaţă, nu există fizic.

Sute de trilioane de dolari există doar pe servere şi sub forma de monede virtuale, aceasta fiind o nouă formă a metamorfozei orzului sumerian.