4 lucruri pe care grecii și romanii antici le știau despre sănătatea mintală

Având în vedere nivelul lor de dezvoltare polivalentă, inevitabil apare întrebarea: existau lucruri pe care grecii și romanii antici le știau despre sănătatea mintală în acele vremuri?

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 280 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de depresie, iar aproape un miliard au probleme de sănătate mintală de diverse tipuri.^[sursa]

Oamenii din lumea antică se confruntau și ei cu probleme de sănătate mintală. Așadar, cum abordau aceste probleme?

După cum vom vedea, unele dintre ideile lor despre sănătatea mintală sunt încă relevante astăzi, deși metodele lor ar putea fi puse sub semnul întrebării.^[sursa]

4 lucruri pe care grecii și romanii antici le știau despre sănătatea mintală

#1. Starea noastră mentală este importantă

Problemele de sănătate mintală, precum depresia, erau cunoscute și în lumea antică. Homer, poetul faimos pentru Iliada și Odiseea, care a trăit în jurul secolului al VIII-lea î.Hr., se pare că a murit după ce a fost copleșit de depresie.^[sursa]

Încă de la sfârșitul secolului al V-lea î.Hr., medicii greci antici au recunoscut că sănătatea noastră depinde parțial de starea gândurilor noastre.

În Epidemiile, un text medical scris în jurul anului 400 î.Hr., un medic anonim scria că obiceiurile noastre de gândire (precum și stilul de viață, îmbrăcămintea, locuința, activitatea fizică și viața sexuală) sunt principalii determinanți ai sănătății noastre.^[sursa]

#2. Problemele de sănătate mintală ne pot îmbolnăvi

În același text, Epidemiile, medicul anonim descrie cazul lui Parmeniscus, a cărui stare mentală s-a deteriorat atât de grav încât a ajuns să delireze și să-și piardă capacitatea de a vorbi. A stat la pat timp de 14 zile înainte de a fi vindecat, deși metoda de tratament nu este specificată.

Mai târziu, faimosul medic Galen din Pergamum (129-216 d.Hr.) a observat că oamenii se îmbolnăvesc adesea din cauza unei stări mentale negative:^[detalii]

„În anumite circumstanțe, gândirea poate fi una dintre cauzele care aduc sănătatea sau boala, deoarece oamenii care se înfurie din orice motiv, care devin confuzi, neliniștiți sau speriați din cele mai mici motive, se îmbolnăvesc adesea din această cauză și le este greu să depășească aceste boli.”

Galen a descris și cazurile unor pacienți care sufereau de tulburări mintale, inclusiv unii care au ajuns grav bolnavi și au murit. Un bărbat, de exemplu, a dezvoltat o febră prelungită după ce a pierdut bani:

„A dezvoltat o febră care a persistat mult timp. În somn, se certa din cauza pierderii suferite, o regreta și era agitat până se trezea. În timp ce era treaz, a continuat să sufere din cauza durerii. Apoi a delirat și a făcut febră cerebrală. În cele din urmă, a căzut într-un delir evident prin ceea ce spunea și a rămas în această stare până la moarte.”

#3. Bolile mintale pot fi prevenite și tratate

În lumea antică, existau numeroase metode de prevenire și tratare a bolilor mintale.

Filosoful Aristippus, care a trăit în secolul al V-lea î.Hr., îi sfătuia pe oameni să se concentreze asupra prezentului pentru a evita tulburările mintale:

„Concentrează-ți mintea asupra zilei de azi și, mai precis, asupra acelei părți a zilei în care acționezi sau gândești. Doar prezentul ne aparține, nu trecutul și nici ceea ce este anticipat. Primul a încetat să mai existe, iar cel din urmă nu se știe dacă va mai exista.”

Filozoful Clinias, din secolul al IV-lea î.Hr., mărturisea că, de fiecare dată când își dădea seama că se enervează, cânta la liră pentru a se calma.

Medicii aveau, la rândul lor, abordări specifice pentru tratarea problemelor de sănătate mintală. Mulți recomandau schimbarea stilului de viață pentru reglarea stării psihice. Sfaturile lor includeau adoptarea unui nou regim de exerciții fizice, modificarea dietei, călătorii pe mare, participarea la prelegeri filosofice, jocuri (precum jocul de dame) și exerciții mentale similare cu cuvintele încrucișate sau sudoku de astăzi.^[sursa]

De exemplu, medicul Caelius Aurelianus (secolul al V-lea d.Hr.) considera că pacienții care suferă de nebunie ar putea beneficia de o dietă variată care să includă fructe și vin ușor.

Medicii recomandau, de asemenea, remedii pe bază de plante. De exemplu, planta helleborus, cunoscută la noi sub numele de spânz, era administrată celor care sufereau de paranoia. Totuși, medicii antici recunoșteau că spânzul putea fi periculos, deoarece uneori provoca spasme toxice care duceau la moartea pacienților.

Alți medici, precum Galen, aveau o viziune ușor diferită. Acesta credea că problemele mentale sunt cauzate de o idee care a pus stăpânire pe minte. Galen considera că aceste probleme puteau fi vindecate prin eliminarea acelei idei din minte și externalizarea ei:

„O persoană a cărei boală este cauzată de gândire poate fi vindecată doar prin îndepărtarea ideii false care a pus stăpânire pe mintea sa, nu prin alimente, băuturi, îmbrăcăminte, locuință, băi, plimbări și alte măsuri de acest gen.”

Galen credea că cel mai bine este să devieze gândurile pacienților de la acele idei false, introducând în mintea lor idei și emoții noi:

„În inimile unora, insuflu teama de a pierde bani, de a se implica în intrigi politice sau de a bea otravă, pentru a le distrage gândurile către aceste lucruri […] La alții, trezesc indignarea față de o nedreptate, dragostea de rivalitate și dorința de a-i învinge pe ceilalți, în funcție de preocupările fiecăruia.”

#4. Abordarea sănătății mintale necesită efort

În general vorbind, anticii credeau că menținerea stării noastre mentale sănătoase necesită efort. Dacă eram anxioși, furioși sau descurajați, atunci trebuia să facem ceva care să ne aducă opusul acestor emoții.

Acest lucru poate fi realizat, credeau ei, prin efectuarea unei activități care să contracareze în mod direct emoțiile pe care le trăim.

De exemplu, Caelius Aurelianus spunea că persoanele care suferă de depresie ar trebui să facă activități care să îi facă să râdă și să fie fericiți, cum ar fi să meargă să vadă o comedie la teatru.

Cu toate acestea, anticii nu credeau că o singură activitate era suficientă pentru ca starea noastră mentală să devină sănătoasă. Important era să ne schimbăm complet modul de viață și de gândire.

Atunci când vine vorba de a ne confrunta cu probleme de sănătate mintală, avem în mod clar multe în comun cu strămoșii noștri antici. O mare parte din ceea ce au spus grecii şi romanii antici pare la fel de relevant acum ca acum 2.000 de ani, chiar dacă astăzi folosim metode și medicamente diferite.