5 curiozități despre Venus, „geamăna Pământului”

Planeta Venus, astrul strălucitor ce veghează adesea cerul dimineții sau al serii, poartă numele zeiței romane a iubirii și frumuseții. Nu întâmplător, după Lună, este cel mai luminos obiect natural de pe bolta nocturnă, o prezență familiară și totuși misterioasă. Această planetă telurică, a doua de la Soare, ne captivează privirea de milenii, fiind vizibilă cu ochiul liber și stârnind curiozitatea generațiilor.

Deși adesea supranumită „geamăna Pământului” datorită dimensiunilor și masei sale similare, Venus este, în realitate, o lume a extremelor șocante. Sub vălul său dens de nori se ascunde un peisaj infernal, cu temperaturi capabile să topească plumbul și o presiune atmosferică zdrobitoare. Cum a ajuns o planetă atât de asemănătoare cu a noastră să evolueze într-un mod atât de dramatic diferit? Aceasta este una dintre marile enigme ale sistemului nostru solar.

5 curiozități despre Venus

#1. Venus este foarte asemănătoare, dar și foarte diferită față de Pământ

Privită din spațiu, Venus pare imaginea în oglindă a Terrei. Cu o masă de aproximativ 81% din cea a Pământului și o rază aproape identică (6.052 km față de 6.378 km ai Terrei), cele două planete par surori cosmice. Similaritatea se extinde la densitate și, probabil, la compoziția internă. Totuși, aici se oprește asemănarea. Dincolo de aceste cifre, Venus și Pământul sunt două lumi radical opuse.^[sursa]

Suprafața venusiană este un adevărat iad, cu temperaturi ce ating 482°C, suficient pentru a topi plumbul. Atmosfera sa, compusă majoritar din dioxid de carbon, exercită o presiune la sol de 95 de ori mai mare decât cea terestră, iar norii săi nu sunt din vapori de apă, ci din acid sulfuric coroziv. O mare parte din fascinația pentru Venus izvorăște tocmai din această întrebare fundamentală: cum au putut două planete atât de asemănătoare la început să ajungă atât de dramatic diferite?

#2. Infernul de sub nori: Venus este atât de fierbinte din cauza efectului de seră

Secretul temperaturilor infernale de pe Venus stă în atmosfera sa sufocantă. Aceasta generează un efect de seră scăpat de sub control. Paradoxal, deși este mai aproape de Soare, Venus absoarbe, per total, mai puțină lumină solară directă decât Pământul, datorită păturii sale dense și reflectante de nori.

Însă, radiația solară care reușește să penetreze până la suprafață este absorbită și apoi re-emisă sub formă de căldură (radiație infraroșie). Spre deosebire de Pământ, unde o mare parte din această căldură scapă înapoi în spațiu, pe Venus, norii groși de dioxid de carbon acționează ca o pătură izolatoare implacabilă, prinzând căldura și supraîncălzind planeta până la nivelurile extreme pe care le observăm.

#3. Dansul îndărătnic: Venus se rotește în sens opus celorlalte planete

Venus dansează după propriul său ritm bizar în sistemul solar. Privind de deasupra polului nord al Soarelui, am vedea astrul zilei și majoritatea planetelor rotindu-se în sens invers acelor de ceasornic. Venus, însă, sfidează această normă, rotindu-se în sensul acelor de ceasornic (rotație retrogradă).

Mai mult, o face incredibil de lent: o „zi” venusiană (rotația completă în jurul axei) durează 243 de zile pământene, fiind chiar mai lungă decât „anul” său (perioada orbitală în jurul Soarelui), care măsoară doar 225 de zile terestre! Singura altă „ciudățenie” rotațională este Uranus, care se învârte practic culcat pe o parte. Motivul exact al acestei rotații inverse rămâne un mister. Printre ipoteze se numără efectul mareelor solare asupra atmosferei dense sau o coliziune catastrofală cu un alt corp ceresc în trecutul îndepărtat al planetei.

#4. Atmosfera se învârte mai repede decât planeta

Pe cât de lent se rotește planeta însăși, pe atât de vijelios se mișcă atmosfera sa superioară. În timp ce solul venusian completează o rotație în 243 de zile terestre, vânturile din straturile înalte ale atmosferei înconjoară întreaga planetă în doar 4 zile!

Acest fenomen uimitor, denumit „super-rotație”, continuă să îi intrige pe oamenii de știință. Deși se speculează că mareele termice induse de Soare ar juca un rol, cauza exactă a acestei diferențe dramatice de viteză rămâne necunoscută.

#5. Viață în norii acizi? Atmosfera sa ar putea conține viață

O enigmă în plus o reprezintă niște dungi întunecate, misterioase, observate în atmosfera venusiană, dungi a căror mișcare a și dus la descoperirea super-rotației. Compoziția lor este necunoscută și, în mod curios, nu s-au dispersat uniform în atmosfera turbulentă. Aceste formațiuni absorb puternic lumina ultravioletă, iar una dintre ipotezele cele mai îndrăznețe este că ar putea fi… colonii de microbi.

Deși suprafața este letală, la o altitudine cuprinsă între 50 și 60 de kilometri, condițiile de temperatură și presiune devin surprinzător de asemănătoare cu cele de la suprafața Pământului. Dar cum ar supraviețui viața în norii de acid sulfuric? O teorie sugerează că microbii ar putea fi protejați de un înveliș format din molecule cu opt atomi de sulf (S8), impermeabil la acid și capabil, în același timp, să absoarbă radiația ultravioletă. Posibilitatea existenței vieții în norii lui Venus rămâne un subiect fierbinte de cercetare și speculație.