De la Egiptul Antic și civilizația Maya până la evenimentul rămas cunoscut ca Dust Bowl (sau Dirty Thirties), să aruncăm o privire asupra unora dintre cele mai devastatoare secete din istorie.
Secetele au remodelat istoria omenirii, influențând așezările și civilizațiile — de la migrarea primilor oameni din Africa și căderea faraonilor din Egipt, până la prăbușirea imperiului mayaș în Mesoamerica și schimbările majore din agricultură în timpul Dust Bowl. Iată șapte momente în care seceta a avut un impact decisiv asupra cursului istoriei.
#1. Africa tropicală (133.000 î.Hr. – 88.000 î.Hr.)
Analiza carotajelor sedimentare prelevate din Lacul Malawi — unul dintre cele mai mari și mai adânci lacuri de pe Pământ — a relevat în anul 2007 că Africa subsahariană a trecut printr-o serie de mega-secete acum aproximativ 135.000 – 90.000 de ani. În acea perioadă, precipitațiile au fost atât de rare încât nivelul apei din lac a scăzut cu aproape 2.000 de metri, iar pădurile luxuriante s-au transformat în mărăcinișuri aride.
Oamenii de știință cred că revenirea condițiilor mai umede, care a coincis cu extinderea coridorului Nilului, a oferit o oportunitate ideală pentru migrarea primilor oameni din Africa spre restul lumii.[sursa]
#2. Egiptul Antic (aproximativ 2200 î.Hr.)
Sedimentele din Delta Nilului arată că, în urmă cu aproximativ 4.200 de ani, cantitatea de polen din zonele umede a scăzut semnificativ, în timp ce nivelul de cărbune — un indicator al incendiilor — s-a intensificat. Aceste descoperiri i-au condus pe cercetători la concluzia că Egiptul a fost afectat de o secetă severă.
Se presupune că această lipsă prelungită de precipitații a contribuit la prăbușirea Vechiului Regat, epoca marilor constructori ai piramidelor de la Giza. Alte civilizații care ar fi fost afectate de aceeași secetă includ cultura Harappa (în regiunile de astăzi ale Indiei și Pakistanului), orașul Subir (în actuala Sirie) și civilizația minoică din Creta.
#3. Mesoamerica (aproximativ 760 – 910 d.Hr.)
În perioada clasică, între aproximativ 250 și secolul al IX-lea d.Hr., mayașii au construit zeci de orașe monumentale din piatră, realizând progrese remarcabile în matematică, agricultură, astronomie, scriere și artă. Însă, în mod misterios, această civilizație avansată a intrat în colaps, iar seceta a fost, cel mai probabil, un factor-cheie.
Numeroase studii arată că mayașii au suferit secole de precipitații reduse între anii 600 și 1100, iar cele mai importante valuri de abandonare a orașelor, între anii 760 și 910, coincid cu perioade de secetă extremă. Cercetătorii cred că efectele climatice au fost amplificate de războaie, instabilitate politică și degradarea terenurilor, accelerând astfel declinul acestei civilizații odinioară înfloritoare.
#4. Dust Bowl (1931-1939)
Într-o perioadă în care Marea Criză Economică făcea deja viața extrem de dificilă, o secetă severă a lovit Marile Câmpii în anul 1931 și a persistat aproape un deceniu. Agravată de practici agricole necorespunzătoare, seceta a dus la formarea unor uriași nori de praf care au întunecat cerul, au afectat sănătatea locuitorilor și au declanșat o migrație în masă către regiuni mai ospitaliere.
Apogeul fenomenului a fost atins în anul 1934, an pe care cercetătorii NASA l-au clasificat recent drept cel mai grav an de secetă din ultimul mileniu în America de Nord. Situația nu s-a îmbunătățit semnificativ nici în anul 1936, când, pe lângă furtunile de praf, un val de căldură devastator a provocat moartea a peste 5.000 de americani și 1.100 de canadieni.
#5. China (1941-1942)
În plin haos al celui de-Al Doilea Război Mondial, una dintre cele mai severe secete din istoria recentă a lovit provincia Henan, cunoscută drept unul dintre principalele bazine agricole ale Chinei. Vânturile puternice, furtunile cu grindină și invaziile de lăcuste au agravat criza, iar în anul 1942, producția de cereale din regiunile neocupate de Japonia a scăzut la doar un sfert din nivelul obișnuit.
Pentru a înrăutăți situația, mare parte din hrana rămasă a fost redirecționată către efortul de război. Locuitorii, lipsiți de resurse, au fost nevoiți să supraviețuiască mâncând rădăcini și scoarță de copac. Până la sfârșitul anului 1943, foametea a făcut între două și trei milioane de victime, iar alte milioane de oameni au fost nevoiți să-și părăsească locuințele.
#6. Marile Câmpii nordice (1987-1989)
După o secetă severă în anii 1950, Statele Unite au fost ferite de un dezastru similar până la sfârșitul anilor ’80, când regiunile producătoare de porumb și soia din Marile Câmpii nordice au început să sufere din cauza lipsei precipitațiilor. Seceta s-a extins rapid spre est și vest, provocând valuri de căldură și incendii forestiere devastatoare în vara lui 1988.
Unul dintre cele mai dramatice episoade a fost incendiul din Parcul Național Yellowstone, care a mistuit aproximativ 5.000 de kilometri pătrați și a determinat, pentru prima dată în istorie, închiderea completă a parcului. Cercetătorii au estimat ulterior că această secetă, care a durat trei ani, a generat pierderi economice de 39 de miliarde de dolari, devenind cel mai costisitor dezastru natural din SUA la acea vreme.
#7. Siria (2006-2010)
Experții consideră că cea mai gravă secetă înregistrată în Siria în ultimele decenii ar fi putut juca un rol crucial în declanșarea războiului civil, un conflict sângeros care a dus la moartea a peste 200.000 de oameni.
Între anii 2006 și 2010, seceta a transformat terenurile agricole în deșert, iar circa 1,5 milioane de fermieri și familiile lor au fost nevoiți să migreze către orașe, după ce și-au pierdut animalele și recoltele. Ajunși în centrele urbane, aceștia nu au găsit sprijin din partea guvernului condus de Bashar al-Assad, care, în loc să ofere ajutor, a redus subvențiile pentru alimente și energie.
Frustrarea și nemulțumirea socială au fost amplificate de tensiunile sectare deja existente, iar unii dintre acești fermieri, rămași fără mijloace de trai, s-au alăturat protestelor împotriva regimului în anul 2011. Demonstrațiile, inițial pașnice, au escaladat rapid într-un război civil devastator.
