Alexandria a fost unul dintre cele mai importante orașe ale lumii antice. Fondat de Alexandru cel Mare în anul 331 î.Hr. pe coasta Egiptului, oraşul a fost capitala regatului ptolemeic, fiind un centru al culturii elenistice și al științei, precum și locul unde s-au păstrat multe dintre operele clasice ale Greciei și Romei. A fost, de asemenea, un oraș plin de mistere și legende, care au fascinat generații de călători, istorici și scriitori.
Istoria oraşului antic Alexandria
Oraşul Alexandria este situat la vest de Delta Nilului, între lacul Mareotis şi insula Pharos. Este legat de această insulă prin Hepastadium, care este un fel de baraj care serveşte de asemenea ca alimentare cu apă, şi care a permis nu doar extinderea oraşului ci şi crearea, de asemenea, a două porturi maritime.
Plutarh, în lucrarea sa „Viaţa lui Alexandru”, povesteşte cum, într-o noapte, în anul 331 î.e.n., în timp ce Alexandru cel Mare plănuia să construiască oraşul său în Egipt, l-a visat pe Homer, care i-a vorbit despre insula Pharos.[sursa]
Design
Atunci când s-a trezit, a mers să vadă insula şi a început să traseze contururile oraşului pe malul pe care îl avea în faţă. Plecând spre cucerirea Imperiului Persan, Alexandru le-a încredinţat lui Cleomenes din Naucratis (o colonie grecească din Egipt, în Deltă) şi lui Dinocrates din Rhodos construcţia oraşului, proiectat pe un plan ortogonal, cu bulevarde largi tăindu-se în unghiuri drepte, urmând principiile elenistice de planificare urbană. Astfel, Alexandria a devenit cel mai mare șantier de construcții din Mediterana antică.
Cei mai buni constructori ai vremii au fost aduși pentru a ajuta la construirea orașului, instalând o inginerie complexă, inclusiv o rețea ingenioasă de conducte de apă din lut.
Fiecărui proprietar i-a fost alocată aceeași suprafață de teren pe care să construiască o casă (aproximativ 25 de metri pătrați) – un sistem păstrat timp de secole. O gospodărie bogată avea la dispoziție aproximativ 600 de metri pătrați de teren, suficient pentru o vilă spațioasă, grădini și chiar grajduri.
În câțiva ani, populația Alexandriei a crescut la o jumătate de milion de locuitori, acest lucru realizându-se relativ uşor. Arhitecții din Alexandria au anticipat acest lucru și au proiectat un sistem rutier capabil să facă față volumului mai mare de trafic de cai și căruțe.
O populație atât de numeroasă a permis diviziunea muncii și specializarea, făcând din oraș un centru de producție important.
Timp de aproape un mileniu, până la cucerirea arabă din anul 641, Alexandria a rămas capitala intelectuală şi spirituală a unei părţi din lumea mediteraneeană, după ce a fost, în timpul ultimelor trei secole î.e.n., capitala politică a Egiptului elenistic. Şcoala din Alexandria a jucat un rol de primă importanţă în domeniul ştiinţelor şi matematicii.
În zilele noastre, orașul vechi este îngropat sub orașul modern și arheologia alexandrină progresează mai ales cu ocazia lucrărilor urbanistice. Pe de altă parte, scufundarea unei fâșii de litoral a făcut să dispară sub apă cea mai mare parte din clădirile elenistice: nu se mai văd nici Farul nici Biblioteca, nici Muzeul.
Embleme ale oraşului antic Alexandria
Una dintre cele mai cunoscute legende ale Alexandriei este cea a Farului, o construcție impresionantă care domina portul orașului și care era considerată una dintre cele șapte minuni ale lumii antice.
Farul din Alexandria a fost ridicat în secolul al III-lea î.Hr. de către Ptolemeu al II-lea, și avea o înălțime de peste 100 de metri. În vârful său ardea un foc care servea ca semnal pentru navigație, iar se spune că lumina sa putea fi văzută de la o distanță de peste 50 de kilometri. Farul era decorat cu statui ale zeilor și ale regilor, și avea un mecanism ingenios care producea un sunet de trompetă la fiecare oră.
Farul a rezistat timp de secole, dar a fost distrus treptat de cutremure și de invazii, până când a dispărut complet în secolul al XIV-lea.
O altă legendă celebră a Alexandriei este cea a Bibliotecii, o instituție care adăpostea cea mai mare colecție de cărți și manuscrise din lumea antică, numărând peste 900.000 de pergamente.
Biblioteca din Alexandria a fost fondată în secolul al III-lea î.Hr. de către Ptolemeu I, și a fost parte dintr-un complex numit Muzeion, care includea și un observator astronomic, un laborator, un muzeu și o școală.
Biblioteca avea sute de mii de volume, care cuprindeau toate domeniile cunoașterii: filosofie, istorie, matematică, medicină, poezie, teatru, etc. Biblioteca era frecventată de savanți celebri, cum ar fi Euclid, Arhimede, Eratostene, Hiparh, Heron, Hipocrate, Galen, Plotin, și mulți alții. Biblioteca a fost, de asemenea, un loc de dispută și de intrigă, fiind implicată în conflicte politice și religioase.
Se spune că a fost incendiată de mai multe ori, de către Iulius Cezar, de către creștini, de către musulmani, sau în mod accidental. Nu se știe cu exactitate când și cum a fost distrusă definitiv, dar se crede că nu a mai rămas nimic din ea după secolul al VII-lea.
O legendă mai puțin cunoscută, dar la fel de interesantă, este cea a lumii subterane din Alexandria, un sistem de tuneluri și camere secrete care se întindea sub oraș. Se spune că aceste subterane au fost construite de către primii regi ai dinastiei ptolemeice, ca o modalitate de a se deplasa în siguranță și de a ascunde comori și secrete.
Unele dintre aceste tuneluri duceau la mormintele regale, la temple, la palate, sau la alte locuri importante. Altele erau folosite pentru experimente alchimice, pentru ritualuri mistice, sau pentru închisoare. Există chiar și o legendă care spune că Alexandru cel Mare ar fi fost înmormântat într-una dintre aceste camere secrete, și că mormântul său nu a fost niciodată găsit. Subteranele Alexandriei au fost explorate de-a lungul timpului de către diferiți aventurieri, dar multe dintre ele au rămas necunoscute sau inaccesibile.
Alexandria a fost, fără îndoială, un oraș care a marcat istoria și civilizația lumii antice, dar și un oraș care a stârnit imaginația și curiozitatea celor care l-au vizitat sau au auzit de el. Legenda orașului Alexandria este încă vie și astăzi, și ne invită să descoperim mai multe despre trecutul său fascinant.
Câteva lucruri fascinante despre Alexandria
- Alexandria a fost locul unde s-a consumat una dintre cele mai celebre povești de dragoste din istorie, cea dintre Cleopatra și Marc Antoniu. Cei doi s-au sinucis în Alexandria, după ce au fost înfrânți de Octavian, viitorul împărat Augustus;
- Alexandria a fost locul unde a trăit și a predat Hypatia, prima femeie matematiciană și filosoafă din istorie. Aceasta a fost ucisă în anul 415 de o mulțime de creștini fanatici, care au acuzat-o de păgânism și de influență negativă asupra guvernatorului roman;
- Alexandria a fost locul unde a fost construit unul dintre cele mai moderne canale navigabile care a legat Marea Mediterană de Marea Roșie, în secolul al VI-lea î.Hr. Canalul a fost folosit pentru comerț și transport, dar și pentru irigații. Canalul a fost distrus și reconstruit de mai multe ori, până când a fost abandonat în secolul al VIII-lea;
- Alexandria a jucat un rol semnificativ în istoria creștinismului timpuriu. A fost locul activității lui Marele Părinte Alexandru, teolog important al Bisericii Creștine timpurii, și a fost sediul Școlii Catehetice din Alexandria, un centru de învățare creștină;
- Alexandria a fost locul unde a fost descoperită o specie unică de crocodil, numită crocodilul de Nil. Acest crocodil poate atinge o lungime de peste 6 metri și o greutate de peste o tonă. Crocodilul de Nil este considerat sacru în religia egipteană, și era adorat în temple dedicate lui Sobek, zeul crocodil;
- În prezent, este al doilea oraș ca mărime din Egipt după Cairo. Populația numără aproximativ 4,5 milioane de locuitori. Distanța față de Cairo este de 225 km. Orașul este situat la vărsarea în Marea Mediterană a brațului vestic, componentă a Deltei Nilului. Alexandria este port, centru educaţional, cultural, financiar şi economic.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante: