În inima aglomeratei metropole a Babilonului de odinioară, o structură colosală se înălța sfidând cerul. Descris de istoricul grec Herodot drept o minune a lumii antice, Turnul Babel a devenit un simbol etern al ambiției umane. Se spunea că atingea o înălțime de aproape o sută de metri, o prezență impunătoare menționată chiar și în Biblie. Astăzi, însă, peisajul Irakului modern nu mai este dominat de silueta sa. Misterul persistă: ce s-a întâmplat cu adevărat cu legendarul Turn Babel?
Deși învăluit în legendă, cercetătorii și istoricii au încercat îndelung să pătrundă secretele designului și arhitecturii sale. Singurul punct de consens rămâne scara sa monumentală. Herodot, considerat părintele istoriei, l-a imortalizat în scrierile sale, însă cea mai faimoasă relatare provine dintr-un text mult mai vechi.
Ecouri biblice și pedepse divine
Povestea Turnului Babel, așa cum este prezentată în Geneza 11:1-9, servește drept o parabolă menită să explice diversitatea limbilor vorbite în lume. Conform textului, după Potop, o omenire unită, vorbind o singură limbă, a migrat spre răsărit și s-a așezat în ținutul Șinear. Acolo, au început construcția unui oraș și a unui turn al cărui vârf trebuia să ajungă la cer. Observând această cutezanță, Yahwe (Dumnezeu) le-a încurcat limbile, făcându-i incapabili să se mai înțeleagă, și i-a împrăștiat pe întreaga suprafață a Pământului.
O altă perspectivă sumbră asupra construcției apare în Apocalipsa lui Baruch, un text pseudepigrafic scris între secolele I și III d.Hr. Aici, lui Baruch i se arată, într-o viziune, soarta celor care au inițiat proiectul. Aceștia sunt descriși ca păcătoși care au încercat să ducă „o ceartă împotriva lui Dumnezeu”.
Textul detaliază suferințele crunte ale celor implicați, inclusiv ale unei femei care, nefiind eliberată pentru a naște, a adus pe lume un copil în timp ce continua să făurească cărămizi, purtându-l apoi în șorțul său. Conform acestei scrieri, constructorii au atins o înălțime de 463 de coți și au încercat să perforeze bolta cerească cu un burghiu, moment în care Dumnezeu i-a lovit cu orbire și confuzie.
Legătura dintre Turnul Babel și ziguratul Etemenaki
Mulți cercetători moderni leagă mitul Turnului Babel de o structură reală: Etemenaki, un zigurat masiv din Babilon, dedicat zeului Marduk.
De-a lungul secolelor, fascinația pentru Turnul Babel nu a pălit, amprenta sa regăsindu-se în nenumărate opere de artă, literatură și cultură populară. De la nuvela „Biblioteca din Babel” a lui Jorge Luis Borges, la romanul omonim al lui A.S. Byatt și până la jocul video „Prince of Persia: The Two Thrones”, moștenirea sa simbolică a dăinuit.
De la monument la ruină: ce s-a întâmplat cu Turnul Babel
Cu toate acestea, soarta sa fizică a fost una mult mai prozaică. Pe măsură ce Babilonul a intrat în declin, mărețul turn a devenit o sursă de materiale de construcție pentru localnici. Cărămidă cu cărămidă, monumentul a fost demontat pentru a fi refolosit la ridicarea unor locuințe mai modeste. Treptat, ceea ce a mai rămas din structură și din întregul oraș a fost înghițit de nisipurile deșertului irakian.
Începând cu anul 1811, arheologii au depus eforturi considerabile pentru a excava ruinele capitalei antice. Însă abia fotografiile aeriene au oferit indicii clare despre locația exactă a turnului, relevând conturul pătrat al fundației sale în centrul orașului. Astăzi, în locul unde se înălța odinioară cea mai ambițioasă construcție a lumii antice, nu a mai rămas decât o groapă adâncă, umplută cu apă – un martor tăcut al unei legende care a traversat mileniile.
