O specie de monstru marin antic, din specia mosasaur, cu dinți asemănători unei lame de ferăstrău, descrisă pentru prima dată de oamenii de știință în anul 2021, ar putea să se bazeze pe fosile falsificate, potrivit unui nou studiu. Cercetătorii solicită acum scanări CT pentru a verifica autenticitatea rămășițelor.
Această specie, numită Xenodens calminechari, a fost descrisă inițial pe baza unui fragment de maxilar și a patru dinți descoperiți într-o mină de fosfat din provincia Khouribga, Maroc. Cu toate acestea, o serie de discrepanțe identificate recent sugerează că fosila, datată între 72,1 și 66 de milioane de ani, ar putea fi un fals.
„Dacă această fosilă este într-adevăr un fals, ar trebui să fie stabilit în literatura publicată că este un fals”, a declarat Henry Sharpe, autor principal al noului studiu și cercetător la Universitatea din Alberta.[sursa]
Ce este Xenodens calminechari
Mosasaurii erau reptile marine prădătoare care au dominat oceanele în perioada Cretacicului, acum 145-66 de milioane de ani. Aceștia variau în lungime între 3 și 15 metri și prezentau o diversitate impresionantă de forme dentare, adaptate la diete diferite.
Echipa din anul 2021 a susținut că X. calminechari avea „dinți mici, scurți, asemănători cu lamele, strânși împreună pentru a forma un tăiș asemănător unui ferăstrău”. Această caracteristică a fost considerată unică nu doar printre mosasauri, ci și printre toate vertebratele cu patru membre (tetrapode).
Totuși, această afirmație a ridicat semne de întrebare pentru Sharpe și echipa sa. „Ceea ce a început ca un exercițiu de analiză critică a scos la iveală contradicții îngrijorătoare în biologia mosasaurului, dar și suspiciuni legate de proveniența fosilei”, a explicat Sharpe.
Dovezi care contrazic autenticitatea
Una dintre cele mai evidente discrepanțe este reprezentată de faptul că doi dintre dinții mosasaurului se află într-o singură cavitate dentară. Conform noului studiu, acest aspect contrazice toate celelalte specii cunoscute de mosasaur, la care fiecare dinte are propria cavitate.
„La mosasaurii autentici, cavitățile dentare sunt construite din os care se dezvoltă din dintele însuși. Fiecare coroană dentară își formează propria locuință”, a explicat Michael Caldwell, coautor al studiului și profesor de științe biologice la Universitatea din Alberta. În cazul unei fosile autentice, ar trebui să existe un singur dinte per cavitate.
Cercetătorii solicită acum tomografii computerizate ale fosilei pentru a determina dacă structura sa este compatibilă cu cea a unui mosasaur autentic sau dacă aceasta a fost manipulată.
Studiul, publicat pe 16 decembrie 2024 în revista The Anatomical Record, atrage atenția asupra importanței verificării riguroase a fosilelor, mai ales în cazul descoperirilor care revendică trăsături biologice unice.
Mosasaurii „își înlocuiau dinții continuu de-a lungul vieții. De fiecare dată când unul dintre acești dinți este resorbit și cade, rămâne o groapă uriașă. Asta se întâmplă deoarece următorul dinte se formează în aceeași cavitate, reconstruind țesutul astfel încât să fie bine ancorat în maxilar.”, a explicat Michael Caldwell, coautor al studiului și profesor de științe biologice la Universitatea din Alberta.
Cu toate acestea, fosila Xenodens calminechari prezintă anomalii care contrazic acest proces natural. Doi dintre dinți nu doar că împart aceeași cavitate dentară, dar sunt acoperiți de un mic strat de material – o „suprapunere medială” – care se extinde peste ei pe o parte. „Această suprapunere medială nu ar trebui să existe în dezvoltarea normală a dinților de mosasaur. Este un indicator uriaș al unui posibil fals”, a declarat Mark Powers, coautor al studiului și doctorand la Universitatea din Alberta.
O fosilă dintr-o zonă problematică
Un alt aspect care ridică semne de întrebare este proveniența fosilei. Aceasta nu a fost excavată de paleontologi, ci a fost găsită într-o mină de fosfat din Maroc – o regiune cunoscută pentru fosilele falsificate, potrivit autorilor studiului.
Sharpe și echipa sa au încercat să efectueze o scanare CT a fosilei pentru a verifica autenticitatea sa, dar au întâmpinat dificultăți în colaborarea cu Nick Longrich, paleontolog la Universitatea din Bath și autor principal al lucrării din anul 2021.
Potrivit lui Sharpe, Longrich i-a întrebat dacă intenționează să publice o lucrare și „care este unghiul acelei lucrări?” Acest lucru a ridicat „semnale de alarmă”, a spus Sharpe. „Acela este holotipul” – specimenul oficial care reprezintă o nouă specie. Sharpe a subliniat că este „total lipsit de etică” să ascunzi informații despre un holotip sau să restricționezi accesul la el pentru că alți cercetători nu susțin ipoteza ta.
Longrich nu a răspuns la solicitările de comentarii cu privire la afirmațiile din noul studiu.[studiu]
Reacții din comunitatea științifică
Paulina Jiménez-Huidobro, paleontolog la Universitatea din Bonn, care nu a fost implicată în niciunul dintre studii, susține concluziile lucrării recente. „Dentiția pare neobișnuită atât din punct de vedere morfologic, cât și al implantării”, a declarat cercetătoarea. Prezența mai multor dinți într-o singură cavitate dentară sugerează că „acei dinți nu aparțin maxilarului respectiv”.
„Este regretabil că Xenodens nu a putut fi scanat. Scanările CT permit analiza structurilor interne și diferențierea materialelor pe baza densității lor.”, a adăugat Jiménez-Huidobro.
Wahiba Bel Haouz, cercetător la Universitatea Hassan II Casablanca din Maroc, a evidențiat o altă problemă majoră: lipsa legislației pentru protejarea și conservarea patrimoniului fosil al Marocului. Ea a subliniat că oamenii de știință străini ar trebui să colaboreze întotdeauna cu cercetătorii locali pentru a evita să lucreze cu fosile falsificate.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:
