Viitorul energiei nucleare din Statele Unite tocmai a primit un impuls major. Comisia de Reglementare Nucleară din SUA (NRC) a aprobat oficial autorizația de construire pentru un nou reactor nuclear comercial în vestul statului Wyoming, marcând o premieră absolută în ultimii opt ani. Proiectul aparține companiei TerraPower, un start-up de inginerie nucleară fondat de Bill Gates în 2008, și promite să aducă în prim-plan o tehnologie de nouă generație: reactorul răcit cu sodiu.
Această aprobare pune capăt unei perioade de stagnare administrativă, ultima autorizație de acest tip fiind acordată în anul 2016 pentru unitățile 3 și 4 ale centralei Vogtle din Georgia — un proiect care a devenit celebru în industrie pentru întârzierile masive și depășirile de buget, subliniind de ce succesul TerraPower este privit acum cu atâta speranță.
Această decizie vine într-un moment crucial. Industria nucleară americană se află într-un declin constant de zeci de ani. Deși SUA a fost printre pionierii energiei atomice comerciale, progresul a stagnat semnificativ începând cu anii 1970, din cauza unei rețele complexe de factori economici, reglementări rigide, provocări tehnice și o scădere a încrederii publicului.
Bill Gates primește autorizația pentru Natrium: tehnologia care schimbă regulile jocului
În anul 2024, TerraPower a solicitat permisul pentru unitatea de 345 megawați ce urmează să fie ridicată în Kemmerer, statul Wyoming. Denumit „Natrium”, acest reactor nu seamănă cu nimic din ceea ce funcționează în prezent pe teritoriul american. Sistemul utilizează uraniu slab îmbogățit (HALEU) — un combustibil care conține între 5 și 20% uraniu fisionabil — și este cuplat la un sistem impresionant de stocare a sării topite de 1 gigawatt-oră.
Totuși, drumul spre implementare nu este lipsit de obstacole geopolitice: până recent, singura sursă comercială viabilă de combustibil HALEU era Rusia. TerraPower a fost nevoită să amâne inițial lansarea proiectului din cauza instabilității lanțului de aprovizionare, ceea ce a accelerat investițiile SUA în capacități interne de îmbogățire a uraniului.
Spre deosebire de centralele actuale din SUA, care utilizează reactoare cu apă sub presiune (tehnologie considerată deja învechită, costisitoare și greu de întreținut), Natrium mizează pe o abordare diferită. Reactoarele vechi folosesc apa atât ca agent de răcire, cât și ca moderator de neutroni. Pentru a preveni fierberea, apa este menținută la presiuni enorme, atingând temperaturi de peste 300 °C. Aceasta circulă prin miez, absoarbe căldura fisiunii și o transferă unui circuit secundar pentru a produce aburul care învârte turbinele.
Problema? Presiunea și temperatura ridicată accelerează coroziunea și deteriorarea echipamentelor, generând costuri uriașe de mentenanță și riscuri de siguranță.
De ce este sodiul lichid „cool” (la propriu și la figurat)
Natrium schimbă apa cu metalul lichid. Sodiul are un punct de fierbere de peste opt ori mai ridicat decât al apei, ceea ce permite reactorului să absoarbă mult mai multă căldură fără a crește presiunea sistemului. Mai mult, sodiul se răcește natural pe măsură ce se ridică, eliminând necesitatea pompării constante din miez, o cerință critică pentru reactoarele cu apă sub presiune.
Acest design face centrala mult mai sigură. Chiar și în cazul unei pene totale de curent, sodiul continuă să absoarbă căldura în mod pasiv, prevenind astfel riscul de topire a miezului. Noua centrală, evaluată la aproximativ 4 miliarde de dolari, are ca termen de finalizare anul 2030.
„Suntem extrem de mândri că am primit un vot pozitiv din partea Comisiei de Reglementare Nucleară pentru a ne acorda autorizația de construcție pentru Kemmerer Unit One. Aceasta este prima centrală nucleară avansată la scară comercială care primește această autorizație”, a declarat Chris Levesque, președinte și CEO al TerraPower.
„Echipa noastră a lucrat neîncetat timp de peste 4 ani cu personalul NRC pentru a ajunge în acest moment. Am avut o colaborare intensă cu NRC înainte de depunerea cererii și am prezentat o cerere solidă și detaliată pentru obținerea autorizației de construcție în urmă cu aproape 2 ani. Am dedicat mii de ore de muncă pentru a ajunge la această realizare importantă.”, a mai precizat acesta.
Evoluția acestui reactor modular este urmărită cu interes și în Europa, inclusiv în România. În timp ce Wyoming mizează pe sodiu, proiectul de la Doicești explorează tehnologia SMR (Reactoare Modulare Mici) pe bază de apă ușoară. Deși designurile diferă, ambele inițiative fac parte din același val tehnologic care urmărește să facă energia nucleară mai flexibilă și mai ușor de integrat în rețelele moderne.
Context politic și marea problemă a deșeurilor
Proiectul beneficiază și de un context politic favorabil. În luna mai a anului trecut, președintele Trump a semnat un decret prezidențial menit să accelereze procesul de autorizare al NRC, cu scopul de a revitaliza producția de energie nucleară și de a atinge o capacitate de 400 de gigawați până în anul 2050.
Totuși, chiar dacă reactoarele cu sodiu sunt mai ieftine și mai sigure decât predecesoarele lor, ele moștenesc o problemă nerezolvată a industriei: deșeurile nucleare. Combustibilul uzat rămâne o provocare globală persistentă. Deși există propuneri pentru reciclarea acestuia, infrastructura necesară lipsește cu desăvârșire în prezent.
Acest lucru înseamnă că reziduurile de la Natrium vor fi stocate inițial la fața locului, urmând să fie probabil îngropate adânc în depozite geologice pe termen nelimitat—cel puțin până când știința va găsi o soluție alternativă viabilă.
