Caii sunt mai inteligenţi decât se credea. Studiul care le demonstrează gândirea strategică

Inetligenţa lor era oarecum cunoscută, însă un nou studiu confirmă: caii sunt mai inteligenţi decât se credea. Caii care au participat la un nou experiment au demonstrat un nivel surprinzător de inteligență, aparent ignorând în mod strategic regulile jocului pentru a obține cât mai multe recompense cu cel mai mic efort posibil.

„Deși caii nu sunt considerați genii naturale și sunt adesea percepuți ca având o inteligență mediocră, acest studiu arată că sunt, de fapt, mult mai avansați din punct de vedere cognitiv decât am crezut anterior.”, a afirmat Carrie Ijichi, specialist în ecvinologie la Universitatea Nottingham Trent din Anglia.^[sursa]

Studiile privind învățarea la cai sunt surprinzător de puține, iar unele cercetări sugerează că aceste animale sunt capabile să înțeleagă consecințele de bază ale deciziilor lor. Întrebându-se dacă ierbivorele mari preferă să trăiască în momentul prezent sau dacă au o percepție asupra viitorului, etologul Louise Evans și colegii săi de la aceeași universitate au reușit să demonstreze ceea ce mulți iubitori de cai suspectau deja: caii au capacitatea de a planifica din timp.^[sursa]

Caii sunt mai inteligenţi decât se credea

Cercetătorii au testat 20 de cai, oferindu-le o recompensă dacă atingeau o țintă sub forma unei bucăți de carton. Totuși, atunci când ținta era însoțită de o lumină, recompensa nu era oferită. Lumina era destinată să funcționeze ca un semnal de „oprire”, însă caii au continuat să atingă ținta indiferent de prezența luminii, consumându-și recompensele odată ce aceasta era stinsă.

Este ușor să interpretăm acest comportament ca o neînțelegere a regulilor jocului, dar Evans și echipa sa explică că există mai multe motive pentru care caii ar putea acționa astfel. Printre acestea se numără înțelegerea semnalului, dar lipsa inhibiției comportamentale de a se opri, un semn de nerăbdare; timpul insuficient pentru a învăța un al doilea semnal; sau utilizarea „inteligentă” a unei strategii cost-beneficiu.

Pentru a distinge între aceste posibilități, cercetătorii au introdus un cost în experiment: un „time-out” de 10 secunde în care orice posibilitate de recompensă era eliminată dacă calul atingea incorect ținta atunci când lumina „stop” era aprinsă.

„Ne așteptam ca performanța cailor să se îmbunătățească odată cu introducerea acestui time-out, dar am fost surprinși de cât de rapidă și semnificativă a fost îmbunătățirea. În general, animalele au nevoie de mai multe repetiții pentru a dobândi noi cunoștințe, dar caii noștri au arătat o îmbunătățire imediată, ceea ce sugerează că știau regulile jocului de la început.”, a mai spus Evans.

Concluziile studiului

Cercetătorii cred că la început, caii atingeau țintele fără discernământ, deoarece primeau recompense regulate, fără a fi necesar să evalueze semnificația luminii. Caii păreau să adopte o strategie cost-beneficiu pentru a ignora semnalul de oprire, dar odată ce costul a fost crescut, și-au schimbat tactica, demonstrând un nivel de planificare anticipată considerat anterior inaccesibil pentru ei.

Acest comportament indică o capacitate de a anticipa evenimentele viitoare și de a-și ajusta acțiunile pentru a-și atinge scopul cu un efort minim. „Acum credem că caii ar putea utiliza o formă de învățare numită «învățare bazată pe model», despre care se credea că este prea complexă pentru ei. Acest lucru ne va ajuta să înțelegem mult mai bine comportamentul și capacitățile lor”, a explicat Ijichi.^[sursa]

Descoperirea este fascinantă, având în vedere că caii au un cortex prefrontal foarte subdezvoltat, regiunea cerebrală asociată de obicei cu acest tip de gândire la oameni. Acest lucru sugerează că ei trebuie să folosească o altă zonă a creierului pentru a obține rezultate similare, ceea ce ne învață să nu facem presupuneri privind inteligența sau sensibilitatea animalelor pe baza structurii lor cerebrale comparativă cu cea umană.

Această eroare este una comună, pe care am repetat-o în analiza multor specii, de la albine la păsări și primate, în parte din dorința de a evita antropomorfizarea lor. Totuși, abilitățile cognitive complexe pe care le manifestăm ca oameni nu au apărut dintr-o dată, ci au rădăcini adânci în istoria noastră evolutivă. Astfel, este probabil să împărtășim multe trăsături cognitive cu alte specii.

Prin înțelegerea mai bună a modului în care gândesc alte animale, putem consolida relațiile cu ele și putem îmbunătăți bunăstarea celorlalte viețuitoare cu care împărțim această planetă.

Această cercetare a fost publicată în jurnalul ştiinţific Applied Animal Behaviour Science.^[sursa]