Cât timp rezistă un om fără să doarmă

Ca şi respiraţia, somnul este esenţial pentru buna funcţionare a organismului.

Consecințele lipsei unui somn adecvat sunt numeroase și merg de la stări de somnolență și pierderea simțului umorului, la agresivitate și diminuarea capacităților fizice și intelectuale.

Se spune că un om poate rezista de trei ori mai mult fără mâncare decât fără somn.

Cu toate acestea, nu există studii ştiinţifice care să ofere un răspuns precis la această întrebare.

Rezistenţa oamenilor în faţa lipsei somnului variază de la o persoană la alta. În general, nerespectarea orelor de somn poate cauza probleme cardiace serioase şi stări de hipertensiune.

Cât timp rezistă un om fără să doarmă?

Dacă unele persoane pot rezista doar 48 sau 72 de ore, alţii pot rămâne treji chiar mai mult de o săptămână.

Randy Gardner, un american care, în 1965, pe când avea 17 ani, a reușit să rămână treaz timp de 265 de ore, adică aproximativ 11 zile. La sfârșitul experimentului la care a participat, el a dormint 14 ore și a avut nevoie de câteva săptămâni pentru a reveni la ritmul normal de viață.

Pe de altă parte, un chinez de 26 de ani a murit după ce a încercat să rămână treaz timp de 11 zile, pentru a urmări toate meciurile de la Campionatul European de Fotbal din 2012.

Cu toate acestea, stabilirea dacă privarea de somn a fost cauza principală a morţii sale este dificilă, întrucât tânărul a consumat alcool şi ţigări în această perioadă în care nu a dormit.

Efectele lipsei somnului asupra organismului

• tulburări cognitive;
• iritabilitate;
• halucinaţii;
• paranoia;
• stări psihotice.

După o perioadă de 24-48 de ore fără somn, abilităţile obişnuite ale creierului sunt afectate. Ne simţim obosiţi, iritaţi şi ne lipseşte concentrarea obişnuită. Partea creierului care controlează limbajul, memoria de scurtă durată şi simţul timpului funcţionează în regim de avarie.

După 72 de ore fără somn, cei mai mulţi dintre oameni resimt o nevoie copleşitoare de a dormi. Lipsa somnului pe o perioadă de 3 zile limitează capacitatea de a gândi şi împiedică realizarea unor sarcini simple.

De asemenea, este afectată şi starea emoţională. O persoană care ajunge în acest stadiu va simţi o stare depresivă, anxietate sau paranoia. Totodată, vor exista probleme şi în recunoaşterea emoţiilor celor din jur.

Un studiu ştiinţific a demonstrat că privarea organismului de somn pe o perioadă de peste 30 de ore împiedică recunoaşterea unor expresii faciale precum furia sau bucuria.

Experimentul rusesc anti-somn

În anul 1940, cercetătorii ruşi au ţinut 5 oameni treji pentru 15 zile, folosind un stimulent pe bază de gaz experimental.

Au fost ţinuţi într-o cameră închisă, pentru a le putea monitoriza cu atenţie volumul de gaz şi oxigen pe care-l primeau, pentru a nu muri. Evident, gazul în cantităţi mai mari era letal.

Subiecţii de testare erau prizonieri politici, din Al doilea Război Mondial, declaraţi inamici ai statului.

Totul a decurs bine în primele 5 zile.

Subiecţii nu se plângeau prea mult, deoarece le-a fost promisă libertatea la finalul celor 30 de zile ale experimentului.

Ulterior s-a instalat paranoia. Unii subiecţi au încercat să intre în discuţie cu oamenii de ştiinţă, promiţându-le acestora informaţii valoroase despre colegii lor de cameră.

După nouă zile fără somn, unul dintre bărbaţi a început să alerge prin încăpere ţipând şi plângând cât îl ţineau plămânii, şi nu s-a oprit timp de trei ore.

A ţipat până ce şi-a rupt corzile vocale şi nu a mai fost capabil să scoată decât sunete piţigăiate.

În a 15-a zi a experimentului cercetătorii au decis să intre în cameră.

Doar patru dintre subiecţi mai erau în viaţă. Raţiile de mâncare zăceau neatinse.

Într-un colţ al camerei se afla trupul subiectului mort, aflat într-o stare teribilă.

Trupurile celor patru supravieţuitori erau marcate de răni adânci. Toţi aveau bucăţi de carne, muşchi şi porţiuni întregi de piele lipsă.

Rezultatul experimentului a fost îngrozitor. Adevăraţi monştri au fost creaţi, care au devenit extrem de violenţi şi imposibil de controlat.

Acest experiment nu s-a realizat în realitate. Este descris şi imaginat pentru a fi arătate potenţialele efecte distructive pe care lipsa somnului le poate avea asupra psihicului uman.

Durata recomandată de somn

• până la vârsta de un an, un bebeluș trebuie să doarmă între 14 și 17 ore pe zi;
• preşcolarii între 10-13 ore pe zi;
• elevii de şcoală gimnazială între 9-12 ore pe zi;
• adolescenţii între 8 și 10 ore pe zi;
• adulţii între 7 și 8 ore pe zi.

Nu este recomandată testarea rezistenţei personale privind lipsa somnului!