Cazul Ţundrea, una dintre cele mai mari erori judiciare din istoria României

Cazul Ţundrea, cum a rămas în istorie dosarul penal în care Marcel Ţundrea, un bărbat din localitatea gorjeană Pojogeni, a executat 12 ani de închisoare pentru o crimă pe care nu a comis-o, reprezintă una dintre cele mai mari erori judiciare din istoria modernă a României.

Un om nevinovat a stat 12 ani în închisoare, pentru o crimă pe care nu a săvârşit-o. Într-un final, un procuror a descoperit adevărul, iar Ţundrea a fost eliberat din penitenciar.^[sursa]

Cazul Ţundrea, una dintre cele mai mari erori judiciare

În data de 16 iunie 1992, Mioara Gherasie, o fată în vârstă de 13 ani, din satul Pojogeni, judeţul Gorj, a fost găsită moartă pe malul unui pârâu din localitate.

Minora avea capul spart cu o piatră. de asemenea, medicii legişti au constatat, în urma leziunilor descoperite la nivelul organelor genitale, că fata fusese violată.

Marcel Ţundrea, vecinul victimei, a fost considerat suspect, în urma unor declaraţii bâlbâite.

„I s-au luat nişte declaraţii unei bătrâne care a spus că i se pare că l-a văzut pe Ţundrea la locul faptei. Singurul lui ghinion a fost coincidenţa de grupă sanguină. El avea A2, tot A2 avea şi victima. Această tehnică înapoiată l-a dus pe Ţundrea după gratii.”, a explicat Liliana Clima, avocatul lui Marcel Țundrea.

Marcel Ţundrea a fost arestat şi, ulterior, trimis în judecată. Ancheta a fost condusă de procurorul Ion Diaconescu, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj.

Instanţele de judecată l-au găsit vinovat, iar Ţundrea a fost condamnat la 24 de ani de închisoare pentru această faptă oribilă.

12 ani de lupte cu justiţia

Din închisoare, Marcel Țundrea şi-a susţinut nevinovăţia cu fiecare ocazie.

La 12 ani de la condamnare, procurorul Emil Moţa a aflat versiunea lui Marcel Ţundrea cu privire la crima de care a fost acuzat. Procurorul a dat curs uneia dintre cererile lui Ţundrea, prin care acesta cerea să se efectueze testul ADN.

În România, testul ADN s-a putut efectua în mod oficial abia după anul 2002. Procurorul a dispus redeschiderea dosarului şi administrarea acestei probe.

Astfel, în dosarul crimei se găseau anumite probe, printre care şi un tampon cu secreţii vaginale recoltate din trupul victimei în momentul efectuării necropsiei.

Probele biologice au fost trimise la Institutul de Medicină Legală „Mina Minovici“ din Bucureşti, care a constatat prezenţa a două tipuri de ADN: cel al minorei şi cel al violatorului.

De asemenea, anchetatorul a dispus deshumarea cadavrului pentru a se lua probe în vederea stabilirii cu exactitate a ADN-ului victimei.

Celălalt tip de ADN descoperit nu a corespuns cu cel al lui Marcel Ţundrea. Astfel, a fost descoperită una din cele mai mari erori judiciare din România.

Marcel Ţundrea a fost eliberat din închisoare în anul 2004. Dar după trei ani, în anul 2007, Ţundrea a murit în urma unei afecţiuni pulmonare pe care ar fi căpătat-o în spatele gratiilor.

Adevăratul criminal, găsit după 20 de ani

Oamenii legii au extins investigaţiile şi au constatat că ADN-ul îi aparţine lui Gheorghe Avram. Acesta fusese ultimul om care văzuse victima în viaţă şi se afla şi el în cercul de suspecţi din momentul comiterii crimei.

Cercetările în cazul crimei din anul 1992 au fost reluate, dar dosarul a fost preluat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Gheorghe Avram a fost trimis în judecată în anul 2011, după aproape 20 de ani de la comiterea crimei. După un an, acesta a fost condamnat la 25 de ani din închisoare.

Între timp, incompetenţa procurorului de caz, dublată de lipsa tehnologiei, a dus la moartea unui alt om. Crima a fost comisă de acelaşi Gheorghe Avram.

În luna ianuarie 1995, a avut loc o altă crimă în Pojogeni. Victima a fost Mircea Călescu. Acesta şi-a primit salariul şi mai primise o sumă pentru a le-o da unor colege de serviciu. Gheorghe Avram a observat acest lucru şi a decis să acţioneze. Avram l-a aşteptat pe Mircea Călescu acasă şi l-a lovit cu parul în cap extrem de puternic, lăsându-l fără viaţă.

Ucigaşul a fost dat de gol de o bancnotă de 10 lei pe care a fost identificată o serie care coincidea cu cea de pe banii furaţi.

Gheorghe Avram, autor a două crime înfiorătoare, a fost eliberat în anul 2009, deşi mai avea un rest de executat din pedeapsă de 1.835 de zile.