Probabil că ați auzit des la știri în ultima vreme vorbindu-se despre un fenomen meteo denumit „vortex polar”, care ar putea cauza probleme. Dar „vortexul polar nu reprezintă un fenomen recent descoperit; de fapt, el este cunoscut în lumea meteorologică de zeci de ani.”, a declarat Bernie Rayno, meteorolog senior la site-ul AccuWeather.com.
Cu toate acestea, termenul a intrat în atenția publicului larg mai ales în ultimii ani, odată cu valurile de frig extrem care au lovit diverse regiuni ale globului, inclusiv Europa.[sursa]
Ce este un vortex polar?
Vortexul polar este o masă vastă de aer extrem de rece, situată în mod normal deasupra regiunii polare, în jurul Polului Nord, în timpul sezonului de iarnă. Acest aer rece este înconjurat de o centură de vânturi puternice care formează o barieră naturală, împiedicând aerul rece să se deplaseze spre sud. Totuși, în anumite condiții atmosferice, această barieră poate slăbi, permițând aerului rece să coboare spre latitudini mai joase.
În mod obișnuit, vortexul polar rămâne stabil în jurul Polului Nord, dar modificările în circulația atmosferică globală pot provoca perturbări care duc la deplasarea acestuia spre sud. Aceste perturbări sunt cauzate de diverse fenomene, inclusiv încălzirea bruscă a stratosferei (Sudden Stratospheric Warming – SSW), care destabilizează vortexul și permite aerului rece să se extindă spre alte regiuni.
Cum afectează România vortexul polar?
România, situată în sud-estul Europei, este relativ protejată de influențele directe ale vortexului polar, datorită poziției sale geografice și a influenței climei temperate continentale. Totuși, atunci când vortexul polar este perturbat și aerul rece coboară spre sud, țara noastră poate experimenta valuri de frig extrem.
Aceste valuri de frig sunt adesea însoțite de temperaturi mult sub zero grade, ninsori abundente și viscol. Un exemplu notabil este iarna din anul 2012, când un val de aer arctic a lovit Europa de Est, inclusiv România, ducând la temperaturi de -20°C sau chiar mai scăzute în unele regiuni și la ninsori masive care au blocat drumuri și localități. De asemenea, iarna anului 1954, considerată cea mai grea iarnă din istoria României, a fost rezultatul unui astfel de fenomen meteo.
În contextul schimbărilor climatice, frecvența și intensitatea acestor episoade de frig extrem ar putea crește. Deși paradoxal, încălzirea globală poate destabiliza vortexul polar, făcând astfel ca aceste fenomene să devină mai comune.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:
