Cea mai mortală zi din istoria omenirii a fost inimaginabil de îngrozitoare. Ce s-a întâmplat cu adevărat în 23 ianuarie 1556

Dacă am putea clasifica zilele în funcție de tragediile umane, 23 ianuarie 1556 ar ocupa un loc de frunte, fiind, probabil, cea mai mortală zi din istorie. Conform relatărilor, mai multe vieți au fost curmate în această zi decât în oricare alta din istorie. Marea majoritate a victimelor s-au aflat în provincia Shaanxi, din nord-vestul Chinei, unde un cutremur devastator a schimbat iremediabil soarta regiunii.

Responsabil pentru acest dezastru colosal a fost un cutremur uriaș, cauzat de alunecarea faliilor Weinan și Huashan. Epicentrul s-a aflat în apropierea orașului Huaxian, iar estimările sugerează că 830.000 de persoane au murit în urma evenimentului, conform Britannica.

Estimările variază considerabil, întrucât nu existau în secolul al XVI-lea metode moderne de colectare a datelor. Unele cronici oficiale imperiale ar putea fi incomplete sau exagerate, iar altele – pierdute în timp. În lipsa unor înregistrări exacte, toate cifrele privind victimele trebuie interpretate cu un grad de rezervă.

Cea mai mortală zi: consecințele pe termen lung

Numărul exact al victimelor rămâne necunoscut, însă se estimează că o treime dintre acestea au pierit pe loc, prinse sub clădiri prăbușite, în peșteri distruse sau din cauza alunecărilor de teren declanșate de seism. Restul au murit în săptămânile ce au urmat, răpuse de foamete, boli și condiții insalubre.

China imperială avea deja o populație uriașă. Estimările sugerează că în secolul al XVI-lea, China avea între 100 și 150 de milioane de locuitori — cam o treime din întreaga populație globală la acea vreme. Zona afectată – provincia Shaanxi – era foarte populată. Deși în majoritate rurală, satele și comunitățile agricole erau extrem de dense pentru standardele vremii, cu familii numeroase trăind în spații mici.

Celebrele „yaodong” – locuințe tip peșteră săpate în dealuri loessoase (soluri moi, de origine eoliană) – erau extrem de comune în Shaanxi. Aceste peșteri se prăbușeau cu ușurință în timpul unui cutremur. Astfel, mii de oameni au fost literalmente îngropați de vii în aceste locuințe subterane. Alte locuințe erau făcute din lemn, chirpici sau piatră nelegată, care se fărâmau complet la primul șoc.

Deși cutremurul din Shaanxi a avut o magnitudine estimată între 8 și 8,3 grade pe scara Richter – departe de a fi cel mai puternic din istorie – rămâne cel mai mortal. Al doilea cel mai letal cutremur, care a avut loc în anul 1976 la Tangshan, tot în China, a provocat aproximativ 655.000 de decese, conform New York Times.

În contextul demografic al secolului al XVI-lea, când populația globală era sub jumătate de miliard, pierderea de vieți omenești din Shaanxi reprezintă o proporție uriașă. Această tragedie ar putea deține și recordul pentru cel mai mare număr absolut de decese într-o singură zi, deși precizia cronologică este dificil de stabilit.

Cutremurul din 1556 este considerat un megaseism, produs pe o falie de tip invers. Regiunea Shaanxi este parte a zonei tectonice active dintre placa eurasiatică și blocul tectonic Ordos, un context geologic propice producerii unor astfel de dezastre.

📊 Cutremurul din Shaanxi – Date care zguduie istoria

🗓️ Data	23 ianuarie 1556 – considerată cea mai mortală zi din istorie
💀 Număr estimat de morți	830.000 de persoane – inclusiv victime indirecte
📍 Locație	Provincia Shaanxi, nord-vestul Chinei
📉 Magnitudine	Între 8.0 și 8.3 pe scara Richter
🏚️ Locuințe afectate	Yaodong – peșteri locuite, extrem de instabile
⛰️ Efecte secundare	Alunecări de teren, distrugerea reliefului și a infrastructurii agricole
🌍 Context demografic	China avea peste 100 milioane de locuitori în secolul XVI
📚 Sursa principală	Cronica oficială Ming Shi – document istoric al dinastiei Ming

Comparații cu alte zile fatidice din istorie

Astăzi, cu o populație globală de peste 8 miliarde, aproximativ 170.000 de persoane își pierd viața zilnic în mod natural. În acest context, tragedii extreme pot ridica acest număr deja semnificativ, dar niciuna nu a rivalizat cu devastarea din anul 1556.

În comparație, cele mai mortale zile de război includ noaptea de 9 spre 10 martie 1945, când bombardamentele americane din Tokyo (Operațiunea Meetinghouse) au ucis aproximativ 100.000 de persoane. Bombardamentele atomice din Hiroshima și Nagasaki din august același an au făcut, fiecare, 66.000 și, respectiv, 39.000 de victime.

Cel mai mare dezastru natural din istorie este adesea atribuit inundațiilor din anul 1931 de pe fluviul Yangtze-Huai, în centrul și estul Chinei. În decurs de patru luni, se estimează că între 2 și 4 milioane de oameni au pierit, deși cifrele exacte rămân controversate.

La aproape cinci secole de la cutremurul din Shaanxi, lumea încă nu a cunoscut o zi mai letală decât acea joi nefastă din ianuarie. Fie că privim prin prisma proporției pierderilor relative, fie a numărului absolut de victime, evenimentul rămâne un memento înfiorător al forței distrugătoare a naturii și al fragilității umane în fața dezastrelor naturale.