Oamenii de știință au examinat în premieră un exemplar complet al celei mai rare balene din lume, balena cu dinți de lopată (Mesoplodon traversii), o creatură atât de enigmatică încât nu a fost niciodată văzută în viață. Disecția istorică a scos la iveală secrete anatomice uimitoare, inclusiv dinți vestigiali asemănători molarilor de minte și un sistem digestiv complex, format din nouă stomacuri.
Evenimentul a avut loc după ce un mascul de 5 metri a eșuat pe 4 iulie 2024 pe țărmul satului pescăresc Taieri Mouth, de pe Insula de Sud a Noii Zeelande. Personalul Departamentului de Conservare (DOC) sosit la fața locului a fost șocat să descopere că era vorba despre o balenă cu dinți de lopată – „una dintre cele mai puțin cunoscute specii de mamifere mari din timpurile moderne”, după cum a declarat Gabe Davies, manager de operațiuni la DOC. De la prima sa semnalare în anii 1800, doar șapte exemplare au fost confirmate la nivel mondial, majoritatea în apele din jurul Noii Zeelande.
Cea mai rară balenă din lume între știință și tradiție
Apariția acestei creaturi a reprezentat o ocazie rară și crucială de a afla mai multe despre specie, fiind pentru prima dată când un specimen complet a fost recuperat pentru examinare. Disecția, efectuată în decembrie 2024, a marcat o colaborare fără precedent între oamenii de știință și populația indigenă Māori, pentru care balena este o „taoka” (comoară).
„Nu numai că această tohorā (balenă) a fost prima de acest fel disecată de știință, dar a fost și prima dată când hapū (subtribul) nostru a colaborat cu oamenii de știință pentru a reuni sistemele de cunoștințe indigene și occidentale”, a declarat Rachel Wesley, membră a consiliului local Te Rūnanga o Ōtākou. Procesul a fost condus de tinerii comunității (rakatahi), care au revitalizat astfel cunoștințele străvechi (matauraka) pentru a le transmite generațiilor viitoare. În onoarea locului unde a fost găsit, exemplarul a fost numit Ōnumia, restabilind o practică tradițională.
Secrete evolutive: de la dinți la membre ascunse
Cercetarea a scos la iveală, pentru prima dată, că balenele cu dinți de lopată au dinți vestigiali minusculi în maxilarul superior, asemănători molarilor de minte umani. Structurile vestigiale sunt considerate rămășițe ale evoluției, demonstrând că au avut odată un scop mai important.
Un alt exemplu clasic de structuri vestigiale la balene sunt membrele posterioare reduse, rămase din epoca în care trăiau pe uscat, în urmă cu aproximativ 50 de milioane de ani. Deși acum sunt reduse la mici oase ale șoldului, studii recente sugerează că acestea ar putea juca încă un rol în procesul de reproducere.
Un sistem digestiv complex și indicii despre dietă
O altă caracteristică curioasă a fost numărul mare de camere stomacale – nu mai puțin de nouă. Analiza conținutului a oferit indicii prețioase despre dietă și comunicare.
„În unele dintre aceste stomacuri am găsit ciocuri de calmar și câteva lentile din ochii calmarului, câțiva viermi paraziți și poate alte părți ale unor organisme pe care nu le putem identifica cu certitudine. Am găsit, de asemenea, structuri interesante asociate atât cu hrănirea, cât și cu producerea de sunete.”, a declarat Anton van Helden, expert în balene cu cioc la DOC.
Deși moartea unui animal atât de rar este o zi tristă pentru specie, se speră că, aflând mai multe despre aceste creaturi misterioase, vom fi mai bine pregătiți să le conservăm în viitor.
