Cel mai mare om de stat din Grecia Antică: Pericle

Pericle este considerat a fi cel mai mare om de stat din Grecia Antică. Conform lucrării „Viața lui Pericle”, scrisă de istoricul, filosoful și biograful grec Plutarh, mama lui Pericle, Agariste, a avut un vis premonitoriu înainte de nașterea acestuia.

În vis, Agariste s-a văzut dând naștere unui leu. Oracolul din Delfi a interpretat acest vis ca un semn al măreției copilului care urma să se nască, considerând că leul simboliza puterea și curajul pe care fiul ei le va arăta ca lider. Această predicție avea să se dovedească adevărată.

Câteva luni după prezicerea oracolului, s-a născut Pericle (495 î.Hr. – 429 î.Hr.), care va deveni o legendă printre atenieni, cunoscut pentru abilitățile sale de orator și pentru contribuțiile sale la crearea unei epoci ateniene admirate de întreaga lume.^[sursa]

Pericle: Olimpianul hotărât, inteligent și incoruptibil

Pericle a fost supranumit „Olimpianul” datorită caracterului său deosebit. Era un om hotărât, dar calm, inteligent și incoruptibil.

Deși Plutarh a scris despre Pericle la câteva sute de ani după moartea acestuia, lucrarea sa rămâne o sursă biografică importantă, fiind citită și studiată chiar și astăzi. Acest lucru se datorează faptului că există foarte puține informații directe din timpul vieții lui Pericle, majoritatea surselor fiind fragmente incerte. În afară de câteva proiecte de legi și decrete, nu s-au păstrat multe detalii despre viața lui Pericle pentru posteritate.^[sursa]

Primul cetățean al Atenei

Ca lider al Atenei între anii 443 și 429 î.Hr., Pericle a influențat lumea mult mai mult decât prin construcția iconicii Acropole, care încă definește orizontul Atenei. El a pus bazele democrației și a guvernat în timpul Epocii de Aur a Atenei, perioadă în care artele, arhitectura și filosofia, precum și Atena însăși, au atins culmi noi.

Politician și general, Pericle a fost o figură proeminentă și influentă în politica ateniană, mai ales între Războaiele greco-persane și Războiul Peloponesiac. Istoricul contemporan Tucidide l-a aclamat drept „primul cetățean al Atenei”.

Pericle a fost un mare susținător al artelor și literaturii, iar datorită eforturilor sale, Atena a devenit renumită ca un centru educațional și cultural al lumii antice grecești. A inițiat un proiect ambițios care a dus la construcția majorității structurilor de pe Acropole, inclusiv Partenonul.^[sursa]

Discursurile și elegiile lui Pericle, așa cum au fost înregistrate de Tucidide, celebrează măreția Atenei democratice la apogeu. Cel mai faimos dintre ele este „Orațiunea funerară”, rostită după primul an al Războiului Peloponesiac pentru a comemora soldații căzuți.

Marele om de stat și-a făcut un nume în Atena la vârsta de 20 de ani, când a finanțat producția piesei „Perșii” a dramaturgului Eschil, prezentată în cadrul Festivalului Dionysia din aunl 472 î.Hr.

Cel mai mare om de stat din Grecia Antică

Pericle a instituit ceea ce este cunoscut ca „democrația radicală”, oferind cetățenilor atenieni obișnuiți posibilitatea de a participa la viața politică, plătindu-i pentru a servi ca jurați, soldați, marinari și administratori. Această evoluție a transformat profund caracterul democrației și societății ateniene.

În timpul mandatului său, Pericle a supervizat construcția a numeroase clădiri publice și sacre în Atena, cea mai remarcabilă realizare fiind reconstruirea monumentelor de pe Acropole, inclusiv Partenonul, Erecteionul, Propylaia și Templul Atenei Nike. Persanii distruseseră clădirile originale în anul 480 î.Hr., iar Pericle a dorit să restaureze prestigiul Atenei și să mulțumească publicul.

Conflictul cu Sparta și declinul Atenei

Pe măsură ce Atena își consolida puterea sub conducerea lui Pericle, Sparta s-a simțit tot mai amenințată, cerând concesii atenienilor. Pericle a refuzat, iar în anul 431 î.Hr., conflictul dintre Atena și Corint, aliatul Spartei, a dus la invazia Atticii de către regele spartan Archidamus al II-lea. Pericle a adoptat o strategie de evacuare a zonei rurale a Atticii, folosindu-se de forța navală superioară a Atenei pentru a lansa atacuri oportuniste asupra aliaților Spartei.

Atunci când spartanii au ajuns în Attica, au găsit-o părăsită, cu toți locuitorii refugiați în interiorul zidurilor Atenei. Această strategie, deși costisitoare, a funcționat în primii ani ai războiului, dar o ciumă devastatoare a lovit Atena, luând multe vieți și stârnind nemulțumire. În anul 430 î.Hr., Pericle a fost detronat temporar, dar a fost repus în funcție după eșecul negocierilor cu Sparta.

Între anii 430 și 429 î.Hr., Atena a fost devastată de o epidemie misterioasă, care a reapărut câțiva ani mai târziu. Zeci de mii de oameni au murit, slăbind societatea și armata ateniană în plin război cu Sparta. Această catastrofă a contribuit la înfrângerea zdrobitoare a Atenei în 404 î.Hr., când spartanii au dărâmat zidurile orașului și au impus o oligarhie de scurtă durată. Printre victimele epidemiei s-au numărat Pericle și doi dintre fiii săi.