Cel mai mare organism de pe Pământ este mâncat încet, spune un om de știință

În Munții Wasatch din vestul Statelor Unite, pe versanții deasupra unui lac alimentat de izvoare, trăiește cel mai mare organism de pe Pământ, un organism gigant unic, care susține un ecosistem întreg, de care plantele și animalele au depins timp de mii de ani.

Situat în statul Utah, „Pando” este un arboret clonal care se întinde pe aproape 430.000 de metri pătraţi, format din plopi tremurători (Populus tremuloides).

Deși pare a fi o pădure de copaci individuali cu scoarță albă strălucitoare și frunze mici ce freamătă la cea mai ușoară adiere, Pando (din latină „eu mă răspândesc”) este de fapt alcătuit din 47.000 de tulpini genetic identice, provenind dintr-o rețea interconectată de rădăcini.^[sursa]

Pando, cel mai mare organism de pe Pământ

Acest unic organism genetic are o masă de aproximativ 6.000 de tone, ceea ce îl face cel mai mare organism de pe Pământ, după masă.

Deși plopii tremurători tind să formeze arborete clonale și în alte locuri, ceea ce face Pando remarcabil este dimensiunea sa uriașă. Majoritatea arboretelor clonale din America de Nord sunt mult mai mici, cele din vestul Statelor Unite având, în medie, doar 12.000 de metri pătraţi.

Pando există de mii de ani, posibil de până la 14.000 de ani, cu toate că tulpinile individuale trăiesc doar aproximativ 130 de ani. Longevitatea sa remarcabilă și izolarea geografică au permis dezvoltarea unui ecosistem complex, format din 68 de specii de plante și numeroase animale, care depind de umbra și protecția acestui arboret.^[studiu]

Întregul ecosistem depinde de sănătatea și stabilitatea plopilor. Însă, deși Pando este protejat de Serviciul Forestier Național al SUA și nu este în pericol de a fi exploatat forestier, el se confruntă cu riscuri majore de dispariție, cauzate de diverși factori.

Pășunatul excesiv

Una dintre cele mai mari amenințări este pășunatul excesiv din partea căprioarelor și elanelor. În trecut, populația acestor animale era controlată de prădători naturali precum lupii și pumele, dar odată cu dispariția acestora, numărul căprioarelor și elanelor a crescut considerabil.

În plus, căprioarele și elanii tind să se adune în Pando deoarece zona este protejată de vânătoare, oferindu-le un refugiu sigur.

Pe măsură ce tulpinile mai bătrâne mor sau se prăbușesc, lumina soarelui ajunge la solul pădurii, stimulând creșterea de noi tulpini clonale. Însă, când aceste animale erbivore se hrănesc cu lăstarii tineri, aceștia nu mai au șansa să se dezvolte, ceea ce duce la lipsa regenerării în mari porțiuni din Pando.

Excepția o constituie o zonă împrejmuită cu câteva decenii în urmă, unde s-au îndepărtat tulpinile muribunde și s-a exclus accesul elanilor și căprioarelor. În această zonă, s-a observat o regenerare reușită a noilor tulpini, fenomen denumit local „grădina de bambus”.^[sursa]

Bolile și schimbările climatice

Tulpinile mai vechi din Pando sunt afectate de cel puțin trei boli: cancerul de scoarță cu funingine, pătarea frunzelor și o boală fungică cunoscută sub numele de conk.

Deși aceste boli au existat și prosperat în arboretele de plop timp de milenii, impactul lor pe termen lung asupra ecosistemului este necunoscut, mai ales având în vedere lipsa regenerării și presiunile suplimentare la care este supus acest gigant clonal.

Cea mai rapidă amenințare o reprezintă însă schimbările climatice. Pando a apărut după ultima eră glaciară și, de atunci, a beneficiat de un climat relativ stabil. Cu toate acestea, fiind situat într-o regiune montană, înconjurată de deșert, Pando nu este străin de temperaturi ridicate și secetă. Totuși, schimbările climatice amenință atât dimensiunea, cât și longevitatea arboretului, precum și echilibrul întregului ecosistem pe care acesta îl susține.

Deși niciun studiu științific nu s-a concentrat exclusiv pe Pando, arboretele de plop tremurător din alte regiuni s-au confruntat deja cu efectele schimbărilor climatice, cum ar fi reducerea rezervelor de apă și încălzirea timpurie a vremii, care împiedică formarea frunzelor noi, ducând astfel la o acoperire forestieră diminuată.

Pe măsură ce concurența pentru resursele de apă se intensifică – lacul Fish din apropiere nu este accesibil sistemului radicular al Pando – și temperaturile continuă să atingă valori record în timpul verii, amenințarea incendiilor de vegetație mai intense crește. Toate aceste presiuni vor îngreuna adaptarea lui Pando la noile condiții, punându-i în pericol dimensiunea și viabilitatea pe termen lung.

Următorii 14.000 de ani

Cu toate acestea, Pando a demonstrat o reziliență remarcabilă, supraviețuind schimbărilor rapide de mediu, inclusiv în perioada colonizării de către europeni în secolul al XIX-lea și în timpul dezvoltării activităților recreative din secolul XX. A reușit să facă față bolilor, incendiilor și pășunatului excesiv, rămânând cel mai mare organism documentat științific din lume.

În ciuda numeroaselor amenințări, există motive de speranță. Oamenii de știință continuă să studieze și să descopere secretele rezistenței lui Pando, în timp ce organizațiile de conservare și Serviciul Forestier al Statelor Unite lucrează activ pentru a proteja acest organism unic și ecosistemul său asociat. În plus, un grup cunoscut sub numele de „Prietenii lui Pando” lucrează pentru a face această pădure clonată accesibilă publicului prin intermediul înregistrărilor video la 360 de grade.

O vizită la Pando dezvăluie un peisaj impresionant. Plimbările printre tulpinile mature care se legănă în briza blândă, printre creșterile dense din „grădina de bambus” și pe pajiștile fermecătoare ce străpung pădurea, oferă o imagine fascinantă a acestui ecosistem.

Sub bolta de umbră, florile sălbatice și alte plante prospere, iar în acest ecosistem bine conservat pot fi observate insecte polenizatoare, păsări, vulpi, castori și căprioare, toate beneficiind de habitatul oferit de Pando.

Aceste momente servesc ca un memento că există plante, animale și ecosisteme valoroase care merită protejate. În cazul lui Pando, se oferă o oportunitate rară de a proteja toate aceste elemente vitale simultan.