Dincolo de războaie și crize, 2024 a fost și anul unor descoperiri științifice care au schimbat cursul istoriei.
Deși omenirea a fost aproape obsesiv preocupată de evenimente sângeroase, iar războaiele și crizele politice au dominat atenția publicului din toate colțurile lumii, anul 2024 a adus și altceva.
În umbra acestor tumulturi, descoperiri și evenimente științifice revoluționare au modelat viitorul în tăcere. Acestea au fost ignorate, trecând neobservate de o lume captivă în „zgomotul” existenței cotidiene.[sursa]
Cele mai importante descoperiri științifice ale anului 2024
12 ianuarie – 2023 este confirmat oficial drept cel mai cald an înregistrat vreodată pe Pământ. NASA raportează o creștere de 1,4 grade Celsius peste media de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când au început înregistrările moderne. Administrația Națională Oceanică și Atmosferică estimează o creștere de 1,35 grade Celsius, în timp ce Berkeley Earth raportează o valoare de 1,54 grade Celsius.
16 ianuarie – Oamenii de știință din China anunță prima clonare reușită a unei maimuțe rhesus, marcând un progres semnificativ în domeniul biotehnologiei.
18 ianuarie – Universitatea de Stat din Washington prezintă doi micro-roboți asemănători insectelor, descriși drept cei mai mici, mai ușori și mai rapizi roboți complet funcționali creați vreodată.
19 ianuarie – Sonda lunară SLIM, dezvoltată de Agenția Spațială a Japoniei, realizează prima aselenizare ușoară a unei nave japoneze pe Lună. Prin această reușită, Japonia devine a cincea țară care ajunge pe satelitul natural al Pământului, după Statele Unite, Uniunea Sovietică, China și India.
26 ianuarie – Astronomii raportează detectarea vaporilor de apă în atmosfera exoplanetei GJ 9827 d, o lume de aproximativ două ori mai mare decât Pământul.
29 ianuarie – Compania americană de neurotehnologie Neuralink anunță primul implant al interfeței creier–computer într-un creier uman. Potrivit reprezentanților companiei, pacientul „se recuperează bine”, iar rezultatele inițiale indică o detectare promițătoare a activității neuronale.
31 ianuarie – NASA anunță descoperirea unui super-Pământ, TOI-715 b, situat în zona locuibilă a unei stele pitice roșii, la o distanță de aproximativ 137 de ani-lumină de Pământ.
2 februarie – Fizicienii raportează o potențială soluție pentru problema celor trei corpuri, o chestiune fundamentală în fizică și mecanica clasică.
5 februarie – Cosmonautul Oleg Kononenko, aflat pe Stația Spațială Internațională din 15 septembrie 2023, doboară recordul pentru cel mai lung timp petrecut cumulat pe orbită, depășind cele 878 de zile, 11 ore și 30 de minute ale colegului său Ghenadi Padalka. Cu o misiune ce s-a încheiat la 24 septembrie 2024, Kononenko devine primul om care a petrecut peste 1.000 de zile în spațiu, cumulativ, de-a lungul celor cinci misiuni cosmice.
7 februarie – Cercetările științifice sugerează că particulele de praf cosmic ar fi putut răspândi viața pe Pământ și în alte colțuri ale Universului printr-un proces numit panspermie.
12 februarie – Pentru prima dată, molecule de apă sunt detectate pe suprafața asteroizilor. Analiza spectrală a 7 Iris și 20 Massalia, două corpuri mari din centura principală de asteroizi, confirmă această descoperire.
14 februarie – În Golful Mecklenburg din Marea Baltică este descoperită o structură subacvatică veche de peste 10.000 de ani, datând din Epoca de Piatră. Zidul de piatră, lung de un kilometru, ar putea fi cea mai veche structură construită de om.
20 februarie – Astronomii identifică cel mai luminos obiect observat vreodată, quasarul QSO J0529-4351, care acumulează o masă solară pe zi.
22 februarie – Modulul de aterizare Nova-C al companiei Intuitive Machines devine primul vehicul comercial care aterizează pe Lună, în cadrul misiunii IM-1. Landerul include Biblioteca Lunară, ce conține versiuni digitale ale Wikipedia, opere de artă, selecții din Internet Archive și Proiectul Gutenberg, având potențialul de a rămâne lizibilă pe Lună timp de miliarde de ani.
23 februarie – Pentru prima dată, gravitația este măsurată la nivel microscopic, marcând un progres semnificativ în înțelegerea acestei forțe fundamentale. Tot pe 23 februarie, astronomii descoperă trei noi sateliți ai sistemului solar: unul în jurul lui Uranus și doi în jurul lui Neptun, ridicând numărul total de sateliți cunoscuți la 28 și, respectiv, 16.
28 februarie – Un studiu publicat în British Medical Journal face legătura între consumul de alimente ultraprocesate și 32 de efecte negative asupra sănătății, inclusiv riscuri crescute de boli cardiovasculare, cancer, diabet de tip 2, tulburări mintale și moarte prematură.
9 martie – Biochimiștii anunță o realizare semnificativă: o moleculă de ARN capabilă să copieze exact o altă moleculă de ARN, oferind sprijin pentru Ipoteza lumii ARN, considerată un posibil punct de plecare pentru originea vieții.
12 martie – Geologii identifică un ciclu de 2,4 milioane de ani în datele sedimentare de mare adâncime, cauzat de o interacțiune orbitală între Pământ și Marte.
13 martie – Uniunea Europeană adoptă Legea privind inteligența artificială, primul cadru global de reglementare cuprinzător pentru utilizarea tehnologiei AI.
20 martie – Cercetătorii de la Universitatea din Amsterdam elimină cu succes HIV din celulele infectate, utilizând tehnologia CRISPR, deschizând calea către tratamente revoluționare.
4 aprilie – Echipa de la Dark Energy Spectroscopic Instrument (Arizona, SUA) lansează cea mai mare hartă 3D a Universului, cuprinzând peste șase milioane de galaxii. Această hartă permite măsurători extrem de precise ale expansiunii universului, indicând o accelerare a ratei de expansiune.
23 aprilie – Universitatea din Maine (SUA) prezintă Factory of the Future 1.0, cea mai mare imprimantă 3D din lume. Cu o capacitate de a produce obiecte de până la 29 metri lungime, 9,8 metri lățime și 5,5 metri înălțime, la o viteză de 230 kg pe oră, aceasta deschide noi orizonturi în producția industrială.
10 mai – O furtună geomagnetică de intensitate G5 lovește Pământul, provocând aurore spectaculoase vizibile chiar și din România. Este emis primul avertisment de furtună geomagnetică de nivel G4 din 2005.
13 mai – OpenAI lansează GPT-4o („o” de la „omni”), un model de inteligență artificială generativă care permite chatboturilor să interacționeze ca asistenți vocali ultra-sofisticați, marcând un nou pas în evoluția AI.
30 mai – NASA anunță descoperirea JADES-GS-z14-0, cea mai îndepărtată galaxie cunoscută, identificată de Telescopul Webb. Aceasta a existat la doar 290 de milioane de ani după Big Bang, având o deplasare spre roșu de 14,32, care depășește recordul anterior de 13,2 stabilit de JADES-GS-z13-0. Galaxia are un diametru de aproximativ 1.700 de ani-lumină și o masă echivalentă cu 500 de milioane de stele de mărimea Soarelui.
12 iunie – O echipă de la Universitatea Osaka, Japonia, explică diferențele de speranță de viață între organismele masculine și feminine. Studiul lor indică faptul că celulele de reproducere joacă un rol esențial în aceste diferențe, iar vitamina D ar putea contribui la îmbunătățirea longevității.
10 iulie – Cercetătorii de la Northwestern University Feinberg School of Medicine și Harvard Medical School publică o lucrare în revista Nature care identifică cauza și o posibilă cale curativă pentru boala autoimună Lupus eritematos sistemic.
30 iulie – Compania Perceptive din Boston raportează realizarea primei proceduri stomatologice complet automatizate din lume, efectuată pe un pacient uman.
12 august – Prezența apei lichide la adâncimi de 10–20 km sub suprafața planetei Marte este confirmată printr-o nouă analiză a datelor colectate de modulul de aterizare InSight al NASA.
14 august – Cercetătorii identifică două perioade semnificative de schimbări moleculare asociate îmbătrânirii: în jurul vârstei de 44 de ani și la aproximativ 60 de ani. Prima etapă este marcată de modificări ale moleculelor implicate în bolile cardiovasculare și metabolismul cafeinei, alcoolului și lipidelor. A doua etapă afectează reglarea sistemului imunitar, metabolismul glucidelor și funcția renală, fiind observate și schimbări la nivelul pielii și mușchilor în ambele perioade.
4 septembrie – Misiunea ESA/JAXA BepiColombo efectuează cel mai apropiat survol al planetei Mercur, trecând la doar 165 km de suprafața acesteia.
11 septembrie – Un studiu al Universității din Osaka demonstrează că Labroides dimidiatus, un pește tropical, ar putea poseda o formă de conștiință de sine, o descoperire remarcabilă în lumea animală.
Tot pe 11 septembrie, un număr record de 19 persoane se află simultan în spațiu. Aceasta include trei astronauți de pe naveta spațială rusească Soyuz MS-26, trei pe stația spațială Tiangong din China, patru membri ai misiunii SpaceX Polaris Dawn și nouă persoane la bordul Stației Spațiale Internaționale.
12 septembrie – Jared Isaacman, miliardar american, devine prima persoană care efectuează o plimbare spațială comercială. Evenimentul are loc în cadrul misiunii Polaris Dawn, un zbor spațial privat operat de SpaceX.
4 octombrie – Cercetătorii de la Universitatea Binghamton dezvoltă plante artificiale cu frunze realizate din celule solare biologice. Aceste plante inovatoare sunt capabile să efectueze respirația, fotosinteza și să genereze electricitate, marcând un progres important în bioinginerie.
8 octombrie – Echipa de la REMspace reușește prima comunicare între două persoane aflate în vis lucid, utilizând echipamente special concepute. Această realizare deschide noi orizonturi în explorarea conștiinței umane.
17 octombrie – Într-un avans semnificativ în neuroștiințe, cercetătorii descoperă că proteinele SUMO pot reactiva celulele stem neuronale, permițându-le să repare și să dezvolte creierul. Această descoperire ar putea revoluționa tratamentele pentru bolile neurodegenerative.
18 octombrie – O echipă de la Universitatea din Toronto creează un antibiotic revoluționar care declanșează autodistrugerea celulelor bacteriene, oferind o nouă armă împotriva infecțiilor rezistente la medicamente.
5 noiembrie – Cercetătorii din Australia creează un algoritm de inteligență artificială capabil să detecteze semnele precoce ale cancerului pancreatic cu o acuratețe de 98%, ceea ce ar putea îmbunătăți semnificativ rata de supraviețuire a pacienților.
21 noiembrie – Astronomii obțin prima imagine de aproape a unei stele din afara Căii Lactee, folosind Very Large Telescope Interferometer al Observatorului European Austral. Steaua, numită WOH G64, se află în Marele Nor al lui Magellan, la 160.000 de ani-lumină distanță, și este înconjurată de un nor dens de material.
5 decembrie – O singură mutație genetică, denumită Q226L, este identificată ca fiind suficientă pentru a crește capacitatea virusului H5N1 (gripa aviară) de a infecta celulele umane, în special în tractul respirator. Descoperirea contrazice ipoteza anterioară conform căreia erau necesare cel puțin trei mutații pentru ca virusul să devină transmisibil între oameni.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:
