Cercetătorii identifică mecanismul cheie care determină progresia bolii ficatului gras către cancer

Speranțele cercetătorilor că scăderea incidenței bolilor hepatice cauzate de alcool va reduce povara transplanturilor de ficat s-au lovit de o realitate crudă: o nouă epidemie îi ia locul. Conform rapoartelor recente ale guvernului coreean, deși cazurile legate de alcool au scăzut, mortalitatea și cererea de transplant hepatic rămân la cote alarmante. Vinovatul? Stilul de viață modern și creșterea constantă a bolii ficatului gras.

Cunoscută anterior sub numele de steatoză hepatică non-alcoolică și redenumită recent „boală hepatică steatozică asociată cu disfuncție metabolică” (MASLD), această afecțiune a ajuns să afecteze aproape 30% din populația întregii planete. Acum, o echipă internațională de cercetători a reușit să descifreze mecanismul molecular care dictează modul în care o simplă acumulare de grăsime evoluează către forme agresive de cancer.

Fabrica de proteine sub presiune

În centrul acestei probleme se află reticulul endoplasmatic (ER), un organit celular care ocupă jumătate din volumul membranar al celulelor hepatice. Acesta funcționează ca un hub logistic vital, fiind responsabil pentru plierea corectă a proteinelor și biosinteza lipidelor.

Atunci când sistemul este suprasolicitat, apare așa-numitul „stres al ER”. Studiul publicat în revista Pharmacological Reviews pe 1 noiembrie 2025 arată că un mecanism numit „răspunsul proteinelor nepliate” (UPR) este regulatorul cheie care împinge boala prin etapele sale cele mai periculoase: de la steatoza simplă la steatohepatita asociată disfuncției metabolice (MASH) — marcată de informare — și, în final, la carcinomul hepatocelular, a treia cauză de deces prin cancer la nivel mondial, conform Medical Xpress.

De ce contează „stresul” hepatic și progresia bolii ficatului gras

Echipa condusă de profesorul asociat Ju Youn Kim, de la Universitatea Hanyang ERICA din Republica Coreea, a investigat modul în care acest stres celular determină progresia bolii. „Hepatocitele sunt principalele celule funcționale ale ficatului și sunt responsabile pentru distribuția sistemică a proteinelor. Acest lucru face ca controlul precis al stresului ER să fie esențial nu doar pentru funcționarea normală a celulelor, ci și pentru dezvoltarea unor strategii terapeutice eficiente.”, explică dr. Kim.

Analiza cercetătorilor nu s-a oprit doar la nivel celular. Aceștia au explorat conexiuni surprinzătoare, cum ar fi axa creier-ficat în progresia bolilor metabolice, și au evaluat strategii terapeutice de ultimă oră. Prin acestea se numără agoniștii receptorilor GLP-1, recent aprobați, care ar putea ajuta la atenuarea stresului din reticulul endoplasmatic.

Un semnal de alarmă pentru sănătatea publică

Articolul de sinteză oferă un cadru holistic pentru înțelegerea modului în care alegerile noastre zilnice — supraalimentarea, sedentarismul și consumul de alcool — se traduc în semnale moleculare care pot duce la ciroză sau cancer.

„Prin oferirea de informații medicale bazate pe știință, ne propunem să contribuim la reducerea incidenței bolii ficatului gras și a mortalității asociate acesteia”, subliniază Dr. Kim. Această lucrare reprezintă un pas crucial în dezvoltarea de noi terapii care să oprească boala înainte ca mecanismele de stres ale celulelor noastre să devină ireversibile.