Charles Boycott, omul împotriva căruia s-au răsculat fermierii, inventând termenul de „boicot”

Charles Boycott a fost un administrator de terenuri irlandez, care a devenit cunoscut pentru rolul său în timpul Războiului de Independență al Irlandei și al Mișcării Agrare din Irlanda din secolul al XIX-lea. De la el a pornit termenul de „boicot” şi verbul „a boicota”, atât de răspândite în anii care au urmat.

Cine a fost Charles Boycott

Charles Boycott s-a născut în data de 12 martie 1832, în localitatea Burgh St. Peter, din Marea Britanie. A fost educat la Londra, întrucât familia sa avea o situaţie materială bună.

Încă din copilărie, Boycott a fost atras de o carieră militară. Astfel, în anul 1848, s-a înrolat în cadrul Academiei Militare Regale. Deoarece nu promovase un examen, a fost exmatriculat din Academia Militară după primul an de studii. Cu toate acestea, un an mai târziu, părinţii săi au reuşit să îl ajute să ajungă la comanda unui regiment militar. Acest regiment a fost transferat în Belfast şi, ulterior, în Dublin, acolo unde Charles Boycott s-a şi însurat.

În anul 1852, din cauza unei afecţiuni medicale, Boycott a fost nevoit să cedeze altcuiva funcţia sa, însă a rămas în continuare în Irlanda.

După acest eveniment, a devenit agent al lui John Crichton-Stuart, al treilea marchiz de Bute, care deţinea suprafaţe mari de teren în Irlanda. În anul 1880, Crichton l-a împuternicit pe Charles Boycott să-i administreze moşia. I-a dat în arendă o fermă de 2,5 km², unde se afla şi o casă impunătotoare. Pe lângă acestea, a mai primit şi un castel în ruină, două insule şi un debarcader.

Datoria lui Charles Boycott era aceea de a colecta arenda de la alţi 35 de fermieri şi de a supraveghea moşia.^[sursa]

Criza economică şi inventarea boicotului

Problemele au venit rapid pe capul lui Boycott. În acea perioadă, Irlanda era afectată de o criză agricolă și de o mișcare agrară puternică, prin care se cereau drepturi pentru fermieri.

Charles Boycott a refuzat să negocieze cu fermierii atunci când aceştia i-au cerut să scadă prețul chiriilor. Din acest motiv, fermierii au decis să refuze să lucreze pentru el, să nu-i vândă produsele și să-l izoleze social.

„[…] trebuie să îl evitaţi când îl vedeţi pe marginea drumului. Trebuie să îl evitaţi pe străzile oraşului. Trebuie să îl evitaţi în magazin. Trebuie să îl evitaţi la târg şi la piaţă şi chiar în locul de rugăciune, lăsându-l singur, izolându-l de restul de parcă a fi un lepros. Trebuie să îi arătaţi că îl detestaţi pentru crima pe care a comis-o!”, a spus Charles Parnell, unul dintre liderii protestelor organizate împotriva lui Boycott. 

Situația a atras atenția presei internaționale, iar termenul de „boicot” (eng. „boycott”) a fost folosit pentru a descrie tactica folosită de către fermieri împotriva lui Boycott. Acesta a fost nevoit să aducă lucrători din alte zone și să-și asigure protecție pentru a-şi continua activitatea.

Supărat şi crezând că lucrurile se vor rezolva, Boycott a publicat o scrisoare deschisă în ziarul The Times, prin care critica acţiunile fermierilor. Acest lucru s-a dovedit a fi o mişcare neinspirată. Scrisoarea a înfuriat şi mai tare fermierii, care au continuat să-l boicoteze pe Charles. Absolut toţi fermierii şi-au reziliat contractele cu moşia administrată de către Boycott.

În cele din urmă, situația a devenit imposibilă pentru Boycott, care a părăsit Irlanda. A mers pentru o perioadă în SUA, unde ziarele i-au scris povestea, după care s-a întors în Anglia. A trăit o perioadă într-o izolare relativă, dar ulterior s-a întors la o viață activă și a continuat să lucreze în diverse domenii.

Charles Boycott a murit în anul 1897, la vârsta de 64 de ani, în Norfolk, Anglia.

Povestea lui Charles Boycott a devenit cunoscută în întreaga lume. A devenit un simbol al puterii populației de a-și face auzite cererile prin acțiuni colective și prin refuzul de a coopera cu autoritățile. Numele său a fost folosit de-a lungul timpului pentru a descrie o varietate de campanii de boicotare și proteste în întreaga lume.