Într-o demonstrație de ambiție inginerească, China a început o misiune extraordinară: forarea unei găuri extrem de adânci, care va pătrunde peste 10.000 de metri în scoarța terestră. Obiectivul monumental este acela de a ajunge la roci din perioada Cretacicului, formate acum 145 de milioane de ani, deschizând o fereastră unică spre istoria planetei noastre.
Pe scurt
- Inginerii din China au demarat forajul unei sonde care va atinge o adâncime de peste 10.000 de metri, un record național;
- Proiectul vizează atingerea unor straturi de rocă din perioada Cretacicului, vechi de până la 145 de milioane de ani;
- Misiunea se confruntă cu provocări extreme, inclusiv presiuni zdrobitoare și temperaturi foarte ridicate;
- Descoperirile ar putea oferi date cruciale despre resursele planetei și ar putea îmbunătăți predicția dezastrelor naturale, precum cutremurele și erupțiile vulcanice.
Proiectul, demarat în luna mai 2024, nu urmărește să doboare recordul mondial de adâncime, ci să stabilească un nou record pentru China. Sonda va trebui să străpungă peste zece straturi continentale pentru a ajunge la destinația sa geologică. Scopurile sunt multiple: identificarea de noi resurse minerale și de combustibili fosili și, mai important, evaluarea riscurilor geologice care pândesc sub suprafață.
Această inițiativă ar putea revoluționa înțelegerea noastră asupra structurii interne a Pământului și a modului în care se declanșează cutremurele și erupțiile vulcanice.
„China lasă o cicatrice de 10 kilometri”: o provocare inginerească colosală
Proiectele de foraj la mare adâncime sunt printre cele mai complexe sarcini tehnice posibile. Pe măsură ce sonda coboară, presiunea exercitată de roci devine imensă, amenințând să zdrobească echipamentele. Simultan, temperatura crește constant, punând la grea încercare funcționalitatea instrumentelor.
Instabilitatea formațiunilor geologice reprezintă un alt risc major, pereții găurii putând să se prăbușească în orice moment, ceea ce necesită tehnici avansate de stabilizare. Sun Jinsheng, un academician de la Academia Chineză de Inginerie, a descris dificultatea operațiunii printr-o analogie sugestivă: este ca și cum ai încerca „să conduci un camion mare pe două cabluri subțiri de oțel”.
Pe urmele unui precedent din Războiul Rece
Recordul pentru cea mai adâncă gaură forată de om aparține încă Sondei Superadânci Kola, un proiect sovietic început pe 24 mai 1970 în nord-vestul Rusiei. Chiar și după prăbușirea URSS, forajul a continuat, cea mai adâncă ramificație atingând 12.262 de metri.
Descoperirile de la Kola au fost revoluționare. Proiectul a confirmat teoria tectonicii plăcilor, a dezvăluit că scoarța terestră este formată din straturi distincte de rocă și, spre surprinderea tuturor, a găsit apă lichidă la adâncimi unde se credea că este imposibil. Mai mult, oamenii de știință au identificat microfosile vechi de 2 miliarde de ani, ridicând noi întrebări despre limitele vieții.
Ce va dezvălui noua misiune?
Proiectul chinez, deși nu la fel de adânc precum cel de la Kola, beneficiază de tehnologie modernă și ar putea oferi perspective noi. Prin analiza rocilor cretacice, cercetătorii speră să reconstruiască condițiile climatice antice și să înțeleagă mai bine evoluția scoarței terestre. Aceste date ar putea alimenta modele mai precise pentru predicția activității geologice viitoare, arată Business Insider.
Această întreprindere monumentală reprezintă o sinergie între ingineria de vârf și cercetarea fundamentală. În ciuda provocărilor tehnice și a costurilor uriașe, potențialul de a dezlega misterele ascunse sub picioarele noastre este imens. Succesul proiectului ar putea rescrie capitole întregi din geologie și ar putea îmbunătăți fundamental capacitatea noastră de a anticipa și de a ne proteja de forțele naturii.
