În adâncurile reci ale unei peșteri din Siberia, în anul 2010, oamenii de știință au găsit un fragment de os atât de mic, încât ar fi putut trece neobservat. Era doar vârful degetului mic al unei adolescente care a trăit acum 75.000 de ani. Nimeni nu bănuia atunci că din acel fragment minuscul, aproape o fantomă a trecutului, se va naște o revelație: primul portret al unui capitol pierdut din istoria umanității, chipul unui Denisovan.
Un puzzle genetic dintr-un fragment de os
Este incredibil ce poate face o cantitate infimă de ADN. Folosind doar materialul genetic extras din acest os, o echipă internațională de cercetători a reușit o performanță considerată mult timp imposibilă: reconstrucția facială a unuia dintre cei mai enigmatici strămoși ai noștri.
Publicat în prestigioasa revistă Cell, studiul condus de geneticianul David Gokhman de la Universitatea Stanford a utilizat o tehnică de avangardă. Echipa a analizat „modelele de metilare a ADN-ului” – un fel de „comutatoare” chimice care activează sau dezactivează anumite gene. Comparând harta de metilare a fetei denisoviene cu cele ale oamenilor moderni și ale Neanderthalienilor, cercetătorii au putut deduce cum aceste diferențe genetice s-au tradus în trăsături fizice distincte.
Pentru a-și valida metoda, au testat-o mai întâi pe specii cu morfologii cunoscute, un cimpanzeu și un Neanderthalian, obținând o acuratețe remarcabilă de 85%. Acum, erau pregătiți să dezvăluie chipul unui strămoș nevăzut vreodată.
Privind pentru prima dată un Denisovan
„Mă așteptam ca trăsăturile denisovienilor să fie similare cu cele ale neanderthalienilor, doar pentru că neanderthalienii sunt rudele lor cele mai apropiate. Dar în cele câteva trăsături în care diferă, diferențele sunt extreme.”, a mărturisit Gokhman.
Reconstrucția a dezvăluit un portret fascinant. Denisovienii împărtășeau cu Neanderthalienii anumite caracteristici, precum fața alungită și pelvisul lat. Însă aveau și trăsături unice, care îi defineau: o arcadă dentară mărită, ceea ce înseamnă că dinții lor erau mai proeminenți, și o expansiune craniană laterală, având cranii considerabil mai late decât ale noastre sau ale rudelor lor.
Cine au fost acești oameni misterioși?
Înainte de această cercetare, cunoștințele despre Denisovieni erau extrem de limitate. În afara fragmentului de deget, arheologii mai descoperiseră doar o mandibulă și câțiva dinți. Știm că au trăit pe Pământ până acum aproximativ 15.000 de ani, coexistând cu Neanderthalienii. Deși fizic similare în anumite privințe, cele două specii erau distincte genetic, linia lor despărțindu-se de un strămoș comun cu peste 500.000 de ani în urmă.
Mai mult, știm că a existat o împerechere între aceste grupuri de hominizi, din Siberia până în Asia de Sud-Est. Urmările acestor întâlniri străvechi este încă detectabil în genomul unor populații umane de astăzi.
O validare spectaculoasă a muncii echipei lui Gokhman a venit în mai 2019, când o altă echipă de cercetători a identificat o mandibulă de Denisovan. Când predicțiile reconstrucției au fost comparate cu osul real, șapte din opt caracteristici anatomice s-au potrivit perfect. „Singurul test adevărat al predicțiilor noastre este să găsim mai multe oase de Denisovan și să le comparăm,” a spus Gokhman.
Acest studiu remarcabil nu este un caz izolat, ci parte dintr-un efort științific mai larg de a vizualiza trecutul nostru. În anul 2018, de exemplu, a fost reconstruit un model complet al corpului unui Neanderthal, pe baza unor oase vechi de 40.000 de ani, iar în 2017, a fost readus la viață chipul unui bărbat care a trăit acum 9.500 de ani în Ierihon.
Pe măsură ce tehnologia avansează și mai multe rămășițe ies la lumină, imaginea acestor oameni misterioși va deveni tot mai clară. Reconstrucția chipului denisovan nu este doar un triumf tehnologic; este o oglindă în care ne privim trecutul. Ne arată că nu suntem singurii protagoniști ai poveștii umane, ci moștenitorii unei familii diverse și interconectate, ale cărei ecouri genetice încă trăiesc în noi.
