Cine sunt soldații trimiși să ia cu asalt Bucureștiul, să saboteze alegerile din Moldova și să lupte în Ucraina, sub comanda lui Potra

Anchetatorii europeni au descoperit o rețea transcontinentală de mercenari, antrenați de instructori cu legături în grupul Wagner, care ar fi operat atât în conflicte africane, cât și în operațiuni menite să destabilizeze guvernele din Republica Moldova și România. Investigațiile, care s-au intensificat în anul 2025, indică o strategie modulară prin care combatanții au fost rotiți între câmpurile de luptă din Ucraina, tabere de antrenament din Balcani și tentative de interferență electorală în Europa de Est.

Punctul de pornire al investigației recente a fost capturarea, în ianuarie 2025, a aproximativ 300 de mercenari aflați sub comanda lui Horațiu Potra, un cetățean româno-francez, în Republica Democrată Congo. Aceștia au fost ulterior preluați de ONU și repatriați. Nouă luni mai târziu, o operațiune europeană coordonată a inclus percheziții la 70 de locații din Republica Moldova și Ucraina, vizând 654 de suspecți afiliați grupării Wagner. Autoritățile au confiscat documente care atestă că unii luptători au fost activi atât în Ucraina, cât și în conflictul din Congo.

Anchetele relevă un sistem de rotație a personalului între teatrele de operațiuni africane, taberele de pregătire din Balcani și operațiunile electorale europene. Nume asociate rețelei au fost identificate și în România, în legătură cu o fermă de cai de lângă București. Procurorii suspectează că locația a fost folosită de un candidat prezidențial pentru a planifica o preluare violentă a puterii, conform euromaidanpress.com.

O infrastructură modulară de recrutare

Perchezițiile din octombrie 2025 au expus o infrastructură complexă: instructori Wagner pregătind operativi în Bosnia, aceiași indivizi fiind ulterior implicați în sabotarea alegerilor din Moldova și în luptele din Congo și Ucraina. Obiectivul pare a fi acela de a permite Moscovei să nege utilizarea cetățenilor străini în misiuni de destabilizare a democrațiilor europene.

Unul dintre arhitecții acestei metode de recrutare a fost identificat ca fiind Anatolii Prizenko, un recrutor ucrainean. În vara anului 2024, acesta a fost observat monitorizând tineri moldoveni la competiții de paintball pentru a le evalua reacțiile. Celor selectați li se ofereau între 300 și 500 de dolari pentru zece zile de „muncă”, fără a li se oferi detalii suplimentare.

În anul 2023, Prizenko recrutase persoane pentru o operațiune similară în Paris: desenarea stelelor lui David pe clădiri în timpul conflictului Israel-Hamas. Uniunea Europeană a calificat incidentul drept o operațiune a GRU (serviciul de informații militare al Rusiei), destinată provocării de tensiuni sociale. Prizenko a fost ulterior sancționat și arestat în februarie 2025. Modelul său operațional implica testarea recruților în acțiuni cu risc redus, înainte de a-i angaja în operațiuni de destabilizare în Europa de Est.

Taberele din Balcani și conexiunea românească

În vara și toamna anului 2024, zone împădurite din Radenka (Serbia) și Glamočani (Bosnia, entitatea sârbă Republika Srpska) au servit drept baze de antrenament. Un martor, Maxim Roșca, a declarat anchetatorilor că telefoanele și pașapoartele erau confiscate la sosire, iar programul includea exerciții tactice, operare de drone și „activități psihologice”, arată Adevărul.

Printre instructori se aflau foști combatanți Wagner, precum Aleksander Volhonski (activ anterior în Republica Centrafricană) și Konstantin Goloskokov (cunoscut pentru atacurile cibernetice din 2007 asupra Estoniei). Rețeaua era coordonată de Mihail Potepkin, aflat deja sub sancțiuni internaționale, și sprijinită logistic de activiști pro-ruși din Balcani și Bulgaria. Jurnaliștii BIRN care au vizitat locațiile în februarie 2025 au găsit doar resturi arse.

Momentul operațiunilor a coincis cu perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din Republica Moldova și referendumului pentru aderarea la UE. Pe 11 octombrie 2024, poliția moldoveană a oprit la granița cu România o mașină în care se aflau Roșca și alți patru indivizi, inclusiv un condamnat pentru crimă. Autoritățile au descoperit în portbagaj drone demontate, echipamente radio și instrucțiuni pentru fabricarea de explozibili.

Soldații trimiși să ia cu asalt Bucureștiul

Simultan cu operațiunea din Moldova, România se confrunta cu o situație paralelă. Horațiu Potra, un veteran al Legiunii Străine Franceze cu experiență în Africa, coordona o armată privată de aproximativ o mie de combatanți români și moldoveni. Sursa acestor combatanți reprezenta o vulnerabilitate critică: mulți proveneau din structurile de elită ale Armatei și Jandarmeriei Române, oferind rețelei nu doar personal antrenat, ci și expertiză locală crucială. Deși Potra a negat public legăturile cu Wagner, investigațiile au indicat că personalul său opera în aceleași zone de conflict și utiliza aceiași instructori.

În august 2024, candidatul prezidențial Călin Georgescu i-a solicitat sprijinul lui Potra printr-un mesaj text. După ce Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor din 24 noiembrie, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatul, invocând dovezi de interferență rusă. Ulterior, în decembrie, autoritățile au interceptat un convoi condus de Potra, care se îndrepta spre București, transportând arme, explozibili și liste cu politicieni și jurnaliști.

Perchezițiile au scos la iveală fotografii cu Potra și Georgescu la ferma de cai menționată, unde procurorii susțin că se planifica o „preluare violentă a puterii”. Deși acuzațiile au inclus tentativă de răsturnare a ordinii constituționale, instanța a respins cererea de arestare, iar Potra a părăsit țara în februarie 2025.

O rețea globală expusă

În paralel, autoritățile ucrainene monitorizau zeci de luptători moldoveni care activaseră în cadrul Wagner. Anchetatorii au stabilit că mulți dintre cei 300 de mercenari capturați în Congo au reapărut ulterior în operațiunile din Moldova și România.

În octombrie 2025, Europol a confirmat amploarea rețelei, anunțând arestarea a peste 650 de suspecți. Imaginea de ansamblu a fost posibilă prin coroborarea meticuloasă a dovezilor strânse de agenții din nouă țări, confirmând rotația personalului între Congo și Ucraina.

Pe 24 septembrie 2025, Horațiu Potra a fost arestat în Dubai, împreună cu fiul și nepotul său, în timp ce se pregăteau să se îmbarce într-un zbor spre Moscova. Doi cetățeni ruși au intervenit imediat pentru a bloca extrădarea sa în România: Igor Spivak, președintele unei organizații apropiate de Ministerul de Externe rus, și Alekander Kalinin, aflat sub sancțiuni UE și SUA pentru acțiuni de destabilizare în Moldova. Surse diplomatice, citate în rapoarte, sugerează că eforturile de a-l elibera pe Potra au ca scop prevenirea divulgării detaliilor despre finanțarea campaniei lui Georgescu și despre rotația combatanților Wagner.

Un model de operațiuni hibride

Ansamblul evenimentelor indică nu doar acțiuni izolate, ci un model strategic (blueprint) hibrid, evolutiv, cu componente distincte:

1. Testarea cu risc redus: Operațiuni precum cea de graffiti din Paris (2023) sau atacurile cibernetice (Estonia, 2007) au fost folosite pentru a evalua logistica, timpii de reacție și penetrarea rețelelor locale;
2. Finanțarea și logistica: Conflictele din Africa, precum cel din Congo, au servit ca sursă de finanțare și de rotație a personalului călit în luptă;
3. Dezvoltarea resursei umane: Taberele de instruire din Balcani (2024) au acționat ca centre de pregătire specializată, aproape de granițele țintă;
4. Execuția destabilizatoare: Obiectivul final a fost reprezentat de operațiunile electorale și tentativele de destabilizare din Europa (Moldova și România, 2025).

Schema a fost adaptată la contextul regional, iar deși planurile specifice din Moldova și România au fost dejucate, oficialii consideră că sistemul a acumulat date și experiență valoroase pentru viitoare operațiuni.