O cercetare de anvergură, condusă de Universitatea din Florida și University College London, trage un semnal de alarmă: în ultimii 20 de ani, timpul pe care americanii îl dedică zilnic cititului de plăcere a scăzut cu un procent șocant de 40%. Declinul ridică întrebări urgente despre consecințele culturale, educaționale și de sănătate publică ale unei națiuni care abandonează cărțile.
Publicat în prestigioasa revistă iScience, studiul a analizat datele a peste 236.000 de participanți la American Time Use Survey între anii 2003 și 2023. Concluziile indică o mutație culturală fundamentală: tot mai puțini oameni își mai fac timp în programul zilnic pentru a se bucura de o carte.
„Nu vorbim despre o scădere minoră, ci despre un declin constant și susținut, de aproximativ 3% pe an. Este un fenomen semnificativ și profund îngrijorător.”, a explicat dr. Jill Sonke, director de cercetare la Centrul pentru Arte în Medicină al Universității din Florida.
Cine mai citește și cine a renunțat?
Scăderea nu este uniformă. Cercetătorii au observat un declin mai accentuat în rândul afro-americanilor, al persoanelor cu venituri și nivel de educație scăzute și al celor din zonele rurale. Aceste date subliniază adâncirea disparităților în ceea ce privește accesul la lectură și obiceiurile de citit.
„Deși persoanele cu studii superioare și femeile rămân cele mai predispuse la lectură, observăm schimbări chiar și în aceste grupuri. Interesant este că, în rândul celor care încă citesc, timpul petrecut citind a crescut ușor. Asta ar putea sugera o polarizare: unii citesc mai mult, în timp ce mulți alții au renunțat complet.”, a afirmat dr. Jessica Bone, cercetător principal în statistică și epidemiologie la University College London.
Studiul a adus și o veste bună: obiceiul părinților de a le citi copiilor a rămas neschimbat în ultimele două decenii. Totuși, această activitate este mult mai rară decât cititul individual de plăcere, un motiv de îngrijorare, dat fiind rolul său crucial în dezvoltarea timpurie a alfabetizării, succesul școlar și consolidarea legăturilor de familie.
De ce este important acest declin?
Cititul de plăcere este de mult timp recunoscut nu doar ca un instrument educațional, ci și ca un pilon pentru sănătatea mintală, empatie, creativitate și învățare continuă. Laboratorul EpiArts, care folosește seturi masive de date pentru a investiga legătura dintre artă și sănătate, a identificat asocieri clare între implicarea creativă și starea de bine.
„Cititul a fost mereu o cale accesibilă și de mare impact pentru a ne angaja creativ și a ne îmbunătăți calitatea vieții. Când pierdem unul dintre cele mai simple instrumente din trusa noastră de sănătate publică, pierderea este gravă.”, spune Sonke.
Cititul de plăcere în România
Deși studiul s-a concentrat pe Statele Unite, tendința se reflectă, poate chiar mai accentuat, în Europa și în România. Conform unui sondaj Eurostat din 2023, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește timpul alocat cititului. Doar 5% dintre români declară că lectura este una dintre activitățile lor principale, în contrast puternic cu media europeană de 15% și cu țări precum Finlanda (23%) sau Polonia (20%).
Mai mult, datele arată că 1 din 5 români nu a citit nicio carte în ultimul an, iar librăriile se închid într-un ritm alarmant, în special în orașele mici. Această realitate confirmă că declinul lecturii este un fenomen global, cu particularități locale îngrijorătoare.
Ce stă la baza acestei tendințe?
Deși studiul american nu a investigat cauzele, cercetătorii indică mai mulți factori potențiali: ascensiunea platformelor digitale, presiunile economice, reducerea timpului liber și accesul inegal la cărți și biblioteci.
„Cultura noastră digitală este, cu siguranță, o parte a problemei. Dar există și probleme structurale – acces limitat la materiale de lectură, insecuritate economică și o scădere generală a timpului liber. Dacă ai mai multe joburi sau te confrunți cu dificultăți de transport într-o zonă rurală, o vizită la bibliotecă poate deveni o misiune imposibilă.”, consideră Sonke.
Există soluții pentru a inversa trendul?
Autorii studiului sunt de părere că intervențiile strategice pot încetini sau chiar inversa acest declin.
„Cititul împreună cu copiii este una dintre cele mai promițătoare căi. Această activitate susține nu doar limbajul și alfabetizarea, ci și empatia, legăturile sociale, dezvoltarea emoțională și pregătirea pentru școală.”, subliniază dr. Daisy Fancourt, profesor de psihologie și epidemiologie la University College London.
Crearea mai multor oportunități de lectură în comunitate ar putea fi, de asemenea, de ajutor. „Ideal ar fi să facem bibliotecile locale mai accesibile și atractive, să încurajăm cluburile de carte și să transformăm cititul într-o activitate socială, susținută, nu doar ceva ce faci în izolare”, a adăugat Bone.
În final, studiul subliniază că protejarea accesului la artă și cultură nu este un moft, ci o problemă de sănătate publică. „Cititul a fost întotdeauna una dintre cele mai la îndemână metode de a susține starea de bine. Este alarmant să vedem acest declin, deoarece cercetările sunt clare: lectura este un comportament vital pentru îmbunătățirea sănătății tuturor, cu beneficii care se resimt pe tot parcursul vieții.”, concluzionează Fancourt.
