Adânc sub coronamentul junglei din America Centrală, o tehnologie avansată pătrunde prin vegetația deasă pentru a dezvălui secretele unei civilizații antice. Folosind impulsuri laser proiectate din avion, cercetătorii au cartografiat peisajul și au descoperit o imagine uluitoare a lumii mayașe la apogeul său: o societate mult mai vastă, mai dens populată și mai complex organizată decât se estimase vreodată.
Un nou studiu, publicat în Journal of Archaeological Science: Reports, ridică estimarea populației mayașe din perioada clasică târzie (600-900 d.Hr.) la un total de 16 milioane de oameni. Cifra este uluitoare, fiind comparabilă cu populația actuală a României, și reprezintă o creștere semnificativă față de estimarea de 11 milioane dintr-un studiu anterior, din 2018.
Ambele analize s-au bazat pe date lidar (detecția și măsurarea distanței cu ajutorul luminii), o metodă care creează hărți 3D detaliate ale terenului, scoțând la iveală ruine ascunse sub vegetație. Aceste structuri oferă indicii prețioase despre densitatea așezărilor, permițând extrapolarea la scara întregii civilizații.
„Ne așteptam la o creștere modestă a estimărilor, dar să vedem o creștere de 45% a fost cu adevărat surprinzător. Aceste noi date confirmă cât de dens populate și organizate social erau zonele joase ale civilizației Maya în perioada de apogeu.”, a declarat Francisco Estrada-Belli, profesor la Universitatea Tulane și autorul principal al studiului, ciatat de publicația Live Science.
Civilizația Maya a avut 16 milioane de locuitori: o societate interconectată, de la oraș la sat
Cercetarea a acoperit o suprafață de 95.000 de kilometri pătrați în zonele joase mayașe, o întindere vastă de păduri ce cuprinde părți din Guatemala, Belize și Mexic. Timp de decenii, istoricii au crezut că, în afara marilor orașe-stat, civilizația era compusă din așezări rurale răzlețe, presărate printre terenuri agricole.
Noile hărți lidar contrazic fundamental această imagine. Acestea dezvăluie o rețea complexă și interconectată de așezări, care demonstrează un nivel de organizare socială neașteptat. Atât în zonele urbane, cât și în cele rurale, cercetătorii au identificat un model recurent: o piață publică centrală, controlată de elită, în jurul căreia erau distribuite zone rezidențiale și câmpuri agricole.
În mod remarcabil, aproape toate clădirile descoperite se aflau la mai puțin de 5 kilometri de o astfel de piață. Acest lucru sugerează că populația rurală avea acces constant la viața civică și religioasă, fiind strâns legată de centrele administrative și ceremoniale. „Nicio comunitate rurală nu putea fi considerată izolată, separată sau independentă”, scriu autorii în studiu.
Descoperirile arată, de asemenea, că zonele joase din nordul teritoriului mayaș erau mult mai urbanizate și mai dens populate decât se credea, având o infrastructură agricolă extinsă, probabil gestionată centralizat de elite pentru a susține o populație numeroasă.
Un nou mister pentru prăbușirea civilizației
„Suntem încrezători că aceste descoperiri ne oferă cea mai clară imagine de până acum a modelelor de așezare ale vechilor mayași”, a adăugat Estrada-Belli.
Această nouă înțelegere ridică însă noi întrebări despre declinul și prăbușirea civilizației Maya, între anii 800 și 1000 d.Hr. O populație mult mai mare ar fi pus o presiune enormă asupra resurselor și ar fi putut exacerba problemele de mediu și tulburările politice care au dus la abandonarea marilor orașe.
Astăzi, moștenirea acestei civilizații impresionante continuă. Aproximativ 8 milioane de mayași trăiesc în sudul Mexicului și în America Centrală, fiind descendenții direcți ai celor care au construit această lume vastă și complexă, ale cărei secrete abia acum încep să fie pe deplin înțelese.
