Codex Forster I: Schițele lui Leonardo da Vinci îi conduc pe cercetători la tuneluri secrete din Castelul Sforza din Milano

Codex Forster I este o colecție de caiete scrise de Leonardo da Vinci, mai exact primul volum dintr-un set de cinci caiete legate în trei volume. Aceste caiete conțin notițele, schițele și observațiile lui Leonardo despre o gamă largă de subiecte, inclusiv artă, știință și tehnologie.

În centrul fascinatului Milano, sub zidurile impunătoare ale Castelului Sforza, o enigmă veche de secole, schițată de mâna inegalabilului Leonardo da Vinci, prinde viață. Asemenea unui scenariu desprins din cele mai captivante romane de mister, desene uitate în paginile unui codex antic par să fi ghidat tehnologia modernă spre o rețea de tuneluri secrete, o lume subterană ce promite să rescrie o parte din povestea faimoasei fortărețe. La câteva secole distanță, indiciile lăsate de geniul renascentist par a fi confirmate de undele unui radar cu penetrare în sol.

Codex Forster I, un mister vechi de secole

Povestea începe în tumultuosul secol al XV-lea, când Francesco Sforza, Ducele Milanului, a poruncit ridicarea unei noi și formidabile fortificații pe ruinele unei construcții anterioare. Astfel s-a născut Castelul Sforza, o bijuterie arhitecturală complexă, la a cărei splendoare au contribuit artiști și arhitecți de seamă ai vremii, printre care Bernardino Zenale, Bernardino Butinone și, desigur, spiritul enciclopedic al lui Leonardo da Vinci.^[sursa]

Contribuția lui Leonardo nu s-a limitat doar la inginerie; el a fost însărcinat cu decorarea celebrei „Sala delle Asse” („Camera Scândurilor de Lemn”), unde penelul său a dat viață unei impresionante scene cu smochini ale căror ramuri se împletesc pe pereți și tavan, creând o iluzie de pergolă naturală. Însă, prezența sa la castel nu pare să fi fost dedicată exclusiv artei, oricât de măiestrite ar fi fost lucrările sale.

„Un document datat 21 aprilie 1498 menționează că Leonardo da Vinci s-a oferit să picteze în frescă această încăpere a Castelului Sforza, spre beneficiul ducelui de Milano, Ludovico Sforza, supranumit ‘il Moro’,” explică platforma Visit Milan. Mai mult, „Leonardo da Vinci i-a oferit, de asemenea, ducelui serviciile sale ca inginer militar, detaliind ce anume ar putea implementa atât în scop ofensiv, cât și defensiv, ba chiar și strategic, prin săparea unei rețele de drumuri subterane.”^[sursa]

În timpul anilor petrecuți la castel, Leonardo a realizat numeroase schițe, consemnate cu meticulozitate în paginile prețiosului Codex Forster I. Aceste desene par să indice existența unor tuneluri subterane ce pornesc din incinta castelului, despre care se crede că ar fi fost construite în scopuri militare, oferind căi de evacuare sau de acces secret. Sursele istorice confirmă, de asemenea, că Ludovico il Moro însuși a ordonat construirea unui tunel după moartea iubitei sale soții, Beatrice d’Este, pentru a-i putea vizita discret mormântul aflat în Bazilica Santa Maria delle Grazie, aceeași biserică ce adăpostește celebra „Cina cea de Taină” a maestrului.

Pornind de la aceste indicii istorice și de la schițele enigmatice ale lui Leonardo, Francesca Biolo, cercetătoare în arhitectură la prestigioasa Politehnică din Milano, a inițiat o investigație amănunțită a subsolurilor castelului, utilizând tehnologia modernă a radarului cu penetrare în sol (GPR). Această metodă non-invazivă permite vizualizarea structurilor ascunse sub pământ, fără a necesita excavații.

„Scopul este de a crea un model digital geamăn al Castelului Sforza. Un model digital care nu doar reprezintă înfățișarea actuală a castelului, ci permite și explorarea trecutului, recuperând elemente istorice care nu mai sunt vizibile astăzi.”, a explicat Franco Guzzetti, profesor de Geomatică, într-un comunicat de presă.

Rezultatele acestei investigații de înaltă tehnologie sunt de-a dreptul fascinante. Cercetătorii de la Politecnico di Milano par să fi identificat o serie de tuneluri subterane care corespund în mod izbitor cu schițele realizate de Leonardo da Vinci cu peste cinci secole în urmă. „Radarul cu penetrare în sol a îmbogățit modelul 3D cu date despre spații cunoscute anterior, dar inaccesibile, scoțând la lumină pasaje necunoscute și oferind piste valoroase pentru studii viitoare asupra acestor căi secrete,” a adăugat Biolo.

Pe lângă confirmarea existenței probabile a tunelului folosit de Ludovico il Moro pentru a ajunge la mormântul soției sale, echipa a descoperit și „numeroase alte pasaje secrete”, pierdute în negura timpului, precum și alte cavități subterane a căror funcție rămâne deocamdată un mister. Deși corespondența dintre schițele lui da Vinci și tunelurile detectate este remarcabilă, cercetătorii îndeamnă la prudență, avertizând împotriva concluziei automate că Leonardo ar fi fost direct implicat în proiectarea sau construcția acestora.

„Leonardo da Vinci era extrem de bine informat cu privire la structurile militare și sistemele defensive ale epocii sale. Cu toate acestea, nu este posibil să determinăm cu exactitate gradul implicării efective a lui Leonardo în structurile fortificate milaneze.”, a declarat Biolo pentru publicația Live Science. Este posibil ca el să fi documentat structuri existente, să le fi propus îmbunătățiri sau să fi conceput planuri care nu au fost niciodată pe deplin realizate.

Indiferent de rolul exact al maestrului, descoperirea acestor pasaje subterane adaugă un nou strat de mister și complexitate istoriei Castelului Sforza. Echipa de la Politehnica din Milano își continuă eforturile, având ca obiectiv final crearea unei reconstrucții digitale 3D complete a castelului și a rețelei sale subterane, oferind astfel publicului și cercetătorilor o nouă perspectivă asupra acestui monument emblematic. Încă o dată, geniul vizionar al lui Leonardo da Vinci, împletit cu ingeniozitatea tehnologiei moderne, ne deschide porți către secretele ascunse ale trecutului.