Unul dintre simbolurile civilizaţiei romane este reprezentat de către Colosseum, un monument istoric și turistic aflat în centrul Romei, Italia, care se află printre cele mai vizitate obiective turistice din Europa.
Colosseumul este un amfiteatru, fiind numit la început Amfiteatrul Flavian, întrucât a fost construit în perioada dinastiei Flaviene, reprezentată de către împăraţii romani Vespasian, Titus şi Domiţian. Construcția a început sub conducerea împăratului Vespasian în anul 72 d. Hr. și a fost finalizată în anul 80 d.Hr. sub conducerea succesorului său și moștenitorul Titus. Alte modificări au fost făcute în timpul domniei lui Domiţian.
Impresionantul Colosseum era cea mai mare construcție a vremurilor sale, după piramide, iar astăzi este cel mai mare amfiteatru antic care poate fi vizitat in Italia.[sursa]
10 curiozităţi despre Colosseum, unul dintre simbolurile civilizaţiei romane
#1. Detalii tehnice
Construcția Colosseumului din Roma a început în anul 72 d.Hr. în timpul domniei împăratului Vespasian. Este situat chiar la est de Dealul Palatin, pe terenul a ceea ce a fost Casa de Aur a lui Nero.
Lacul artificial, care era piesa centrală a acelui complex palat, a fost drenat, iar Colosseumul a fost amplasat acolo. Această decizie a fost atât simbolică, dar şi una practică. Vespasian, al cărui drum spre tron a avut începuturi relativ umile, a ales să înlocuiască lacul privat al împăratului tiranic cu un amfiteatru destinat populaţiei, care ar putea găzdui zeci de mii de romani.
Structura a fost deschisă oficial în anul 80 d.Hr. de către Titus, într-o ceremonie care a inclus 100 de zile de jocuri. Mai târziu, în anul 82 d.Hr., Domițian a finalizat lucrarea.
Spre deosebire de alte amfiteatre ale acelor vremuri, care aproape toate erau săpate în dealuri pentru un sprijin suplimentar, Colosseumul este o structură de sine stătătoare din piatră și beton. Această construcţie folosește un sistem complex de bolți înclinate și măsoară 189 pe 156 metri, în ansamblu. Înălţimea sa este de 50 de metri.
Se estimează că zidul exterior era construit din 100.000 m³ de travertin, nu zidit cu mortar, ci fixat cu scoabe de fier. În prezent s-a păstrat partea de nord a zidului de incintă. În secolul al XIX-lea au fost adăugate la extremitățile sale rampe de cărămidă pentru a-l consolida. Restul exteriorului actual al Colosseumului este de fapt zidul interior de la origine.
În Colosseum ar fi putut intra maxim 80.000 de spectatori, însă audiența era de aproximativ 65.000 de persoane.
#2. De la ce vine numele de „Colosseum”
După cum spuneam, numele original folosit pentru Colosseum era Amfiteatrul Flavian.
Termenul de „Colosseum” a început să fie folosit abia în Evul Mediu. La fel ca în limba română, acest termen se referă la un lucru colosal, uriaş, gigantic, care depăşeşte cu mult mărimile obişnuite.
Cel mai probabil, numele vine de la statuia colosală din bronz a împăratului Nero, care se afla în apropiere de arenă. La rândul său, statuia lui Nero a fost modelată după Colosul din Rodos.
#3. Construit de sclavi
Realizat din piatră și beton, acest monument magnific a fost construit cu puterea a zeci de mii de sclavi.
Majoritatea muncitorilor erau sclavi evrei, iar cifrele variază, în funcţie de surse, între 20.000 și 60.000 de evrei. Construcția a fost finalizată într-o perioadă de doar 10 ani. Spun „doar”, pentru că în acele vremuri nu existau resursele tehnologice din ziua de astăzi, iar o construcţie de o asemenea magnitudine a necesitat o muncă extrem de intensă.
#4. Lupte de gladiatori în Colosseum
Atracţia principală a Colosseumului o reprezenta, în mod evident, luptele între gladiatori.
Gladiatorii erau în mare parte sclavi sau prizonieri de război. Printre aceştia, însă, se numărau și foști războinici care luptau pentru glorie și bani.
Unele bătălii au fost duse până la moarte, dar nu toate. Gladiatorii îşi puteau câștiga libertatea dacă serveau o anumită perioadă de timp sau dacă reuşeau să câștige multe lupte și li se acorda libertatea de către împărat.
Între anii 80-400 e.n. se estimează că și-au pierdut viața în Colosseum în jur de 400.000 de oameni, alături de circa 1 milion de animale.
#5. Animale exotice ucise în arenă
Există dovezi că romanii au folosit diverse animale exotice în arenă, fie pentru vânătoare, fie pentru jocuri de gladiatori.
Unele animale exotice care au fost folosite și ucise aici sunt leii, lupii, mistreții, hienele, tigrii, gheparzii, crocodilii și chiar elefanții.
Caii și zebrele au fost, de asemenea, folosiţi pentru a trage carele.
#6. A șaptea uşă spre iad
Sutele de mii de suflete care s-au stins în interiorul Colosseumului au dat naştere mai multor legende.
În epoca medievală, Colosseumul din Roma era înconjurat de credința că era una dintre cele șapte uși care duceau către iad. La sfârșitul fiecărei lupte apărea o figură ciudată îmbrăcată ca Charon. Acesta din urmă, în mitologia greacă, era luntraşul lui Hades (zeul Infernului) către lumea de dincolo.
Acel personaj misterios folosea un fier înroșit pentru a verifica dacă victima era moartă și, în caz pozitiv, o ducea prin una dintre ușile Colosseumului, numită Ușa Libitinei.
De asemenea, se spunea că sufletele chinuite ale gladiatorilor decedați țipau în interiorul Colosseumului. Această legendă încă mai circulă, iar din când în când cineva spune că a văzut o fantomă plimbându-se prin pivnițe, târând chiar și lanțuri grele și zgomotoase.
#7. Tuneluri şi uşi secrete
Sub Colosseum se aflau numeroase încăperi de subsol și pasaje subterane. Aici erau ținute animalele și gladiatorii, așteptând să-și întâmpine soarta în arena de deasupra.
De asemenea, pentru a crea mai mult entuziasm și surprize pentru jocurile gladiatorilor și diferitele bătălii efectuate, au fost instalate cel puțin 36 de uși de capcană. De după acestea, animalele exotice puteau fi ridicate sau coborâte. Acelaşi lucru se făcea şi cu sclavii și prizonierii.
#8. Acoperiş retractabil
Având în vedere nevoia de confort a zecilor de mii de cetăţeni, autorităţile au decis ca măreaţa construcţie să aibă un acoperiş retractabil. Acesta se numea Velarium şi umbrea întreaga arenă, protejând spectatorii de soare sau ploaie.
Mecanismul complex, care poate fi observat în fotografia de mai sus, era format din pânze uriaşe şi sisteme de scripeţi, operate de către marinari pricepuţi.
#9. Intrarea în Colosseum era gratuită
Fiind un dar pentru popor, la evenimentele majore organizate în Colosseum, nu exista nicio taxă de intrare. Cel puţin pentru localnici.
De cele mai multe ori, evenimentele erau organizate și plătite de către împărați. Mai mult, uneori se servea și mâncare gratuită. Împărații ar fi folosit acest lucru ca o modalitate de a câștiga popularitate și sprijin din partea publicului. Această metodă este folosită şi în ziua de astăzi, de politicienii care oferă mici şi bere la festivalurile săteşti.
#10. Alte utilizări
După ce jocurile au luat sfârșit, iar Imperiul Roman a căzut, amfiteatrul a fost folosit în alte scopuri.
Înainte de a deveni atracţie turistică, Colosseumul a fost folosit pe post de cimitir, complex de locuințe, altar creștin și chiar castel în perioada medievală.
Aceste lucruri au dus la deteriorarea imensei construcţii. Multe dintre pietrele uriaşe folosite pentru ridicarea amfiteatrului au fost refolosite pentru a construi alte structuri din Roma. Dincolo de acest fapt, de-a lungul timpului au avut loc acte de vandalism, cutremure şi incendii, care au deteriorat şi mai mult construcţia.
Cu toate că aproximativ două treimi din Colosseum au fost distruse, acesta este în prezent un obiectiv turistic extrem de popular, care atrage zeci de mii de oameni în fiecare an.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante: