Comoară de pe vremea vikingilor, găsită pe un versant din Norvegia după mai bine de 1.000 de ani

Arheologii din Norvegia au descoperit o comoară de pe vremea vikingilor, care a rămas „neatinsă” timp de peste 1.000 de ani.

Cele patru brățări de argint au fost îngropate la o adâncime de aproximativ 20 de centimetri pe un versant din Årdal, un sat din sud-vestul Norvegiei, conform unei declarații emise de Universitatea din Stavanger.

„Este, fără îndoială, cea mai importantă descoperire pe care am realizat-o în cariera mea.”, a afirmat Volker Demuth, arheolog și manager de proiect la Muzeul Arheologic al Universității din Stavanger, în același comunicat.^[sursa]

Comoară de pe vremea vikingilor, veche de 1.000 de ani

Artefactele au fost descoperite înaintea construcției unui nou drum pentru tractoare. Datorită faptului că unele dintre aceste bijuterii din secolul al IX-lea aveau modele răsucite, cercetătorii au presupus inițial că au găsit fire de cupru în sol.

„La început am crezut că erau fire de cupru răsucite, pe care le găsim frecvent pe terenurile agricole. Însă când am observat că erau mai multe așezate una lângă alta și că nu erau din cupru, ci din argint, am realizat importanța descoperirii.”, a explicat Ola Tengesdal Lygre, inginer la Muzeul de Arheologie al Universității din Stavanger.

Investigațiile ulterioare au dezvăluit că situl ar fi fost cândva o fermă „mare și influentă” din Epoca Vikingilor (793-1066 d.Hr.), care includea mai multe structuri destinate atât oamenilor, cât și animalelor. Conform datelor obținute, brățările au fost descoperite într-una dintre clădirile mai mici, posibil locuințe pentru persoane înrobite.

„Este o descoperire remarcabilă, deoarece este extrem de rar să găsim astfel de obiecte exact în locul unde au fost depozitate inițial. În mod obișnuit, obiectele valoroase sunt descoperite pe câmpuri arate, unde sunt scoase din contextul lor original. Faptul că acest tezaur de argint a rămas neatins ne oferă oportunitatea de a obține informații noi și valoroase despre viața și structurile sociale din Epoca Vikingilor.”, a subliniat Demuth.^[sursa]

O descoperire impresionantă

Pe lângă brățări, cercetătorii au mai descoperit și alte artefacte, inclusiv vase din piatră de săpun, nituri, lame de cuțit și pietre pentru ascuțit unelte. Există, de asemenea, dovezi clare că ferma a fost mistuită de un incendiu, un eveniment care „coincide cu o perioadă de mare agitație în timpul Epocii Vikingilor”, conform declarației menţionate.

Cercetătorii au subliniat că Norvegia nu avea mine de argint în acea perioadă, ceea ce indică faptul că argintul utilizat pentru fabricarea brățărilor a fost obținut probabil din comerț, prin schimburi, daruri sau jafuri. Totuși, aceste brățări nu sunt singurele obiecte din argint descoperite în regiune; designul lor este similar cu cel al unor coliere din argint găsite în Hjelmeland în anul 1769, conform aceleași surse.

Blocul de pământ care conținea brățările a fost radiografiat la Muzeul Arheologic, iar în continuare cercetătorii intenționează să efectueze analize suplimentare, inclusiv prelevarea de mostre de sol pentru a determina, de exemplu, dacă brățările au fost învelite în pânză în momentul înmormântării.