Sub soarele necruțător al lui iulie, aerul din comuna Colți, județul Buzău, vibrează. Căldura topește contururile dealurilor și singurul sunet pare să fie zumzetul electric al insectelor. Pe o piatră încinsă, o umbră mică, de un negru lucios, se mișcă rapid și dispare într-o crăpătură. Nu este o insectă oarecare. Este o întâlnire cu un timp aproape uitat. Este scorpionul carpatin, o specie de scorpioni veninoși, creaturi cu o poveste mai veche decât România însăși.
Sanctuarul de piatră și căldură
Pentru localnicii din comuna Colți, prezența acestor arahnide nu este o noutate. „Eram copil când i-am văzut prima oară,” povestește un sătean. „De obicei ies în sezonul cald dar stau ascunși printre pietre… Sunt zeci de exemplare, dar dimineața stau la adăpost.”
Însă, în verile tot mai toride, aceste apariții devin mai frecvente, iar scorpionii, deși mici de doar 2-4 centimetri, încep să fie observați și în comunele învecinate: Mânzălești, Lopătari, Pârscov. Ceea ce pare o „invazie” este, în realitate, o expansiune dictată de climat și de o geologie unică. Secretul supraviețuirii lor stă chiar sub picioarele noastre.
„În zona Ținutului Buzăului avem o specie endemică, Euscorpius carpathicus. Acum 20-30 de ani era localizat aproape exclusiv în comuna Colți pentru că acolo sunt niște roci foarte interesante care i-au permis să supraviețuiască iarna.”, explică Răzvan Popa, managerul Geoparcului „Ținutul Buzăului”.
Aceste roci, explică expertul, s-au format acum 20 de milioane de ani, din cenușă vulcanică depusă pe fundul unei mări preistorice. Ele rețin căldura excepțional de bine și crapă, creând refugiul perfect. Adăugați la asta apele sărate și călduțe din adâncuri și aveți rețeta unui sanctuar perfect pentru o creatură care a traversat mileniile.
Manual de coabitare: scorpioni veninoși, dar puțin periculoși
În ciuda aspectului său formidabil, scorpionul carpatin este un gigant timid. Nu este violent și atacă doar pentru a se apăra, atunci când este deranjat. Chiar și veninul său, deși real, nu trebuie să stârnească panică.
„Sunt veninoși, dar nu sunt periculoși,” completează Răzvan Popa. „Veninul lor are aceeași putere cam ca veninul unei viespi.” Singurul pericol real este pentru persoanele cu alergii severe, care pot dezvolta umflături sau reacții adverse, la fel ca în cazul unei înțepături de albină.
Ce faci, așadar, dacă descoperi o astfel de relicvă vie în casă sau în curte? Răspunsul este simplu: nu o omori. Creatura se hrănește cu insecte și este o parte vitală a ecosistemului local. Cel mai bun gest este să o acoperi cu un borcan sau un pahar, să strecori o foaie de hârtie sub ea și să o eliberezi afară, înapoi în natură.
O moștenire vie, nu o amenințare
Expansiunea scorpionului carpatin dincolo de focarul său tradițional de la Colți nu este un motiv de alarmă, ci un fenomen fascinant. Este o dovadă a rezilienței extraordinare a naturii și un indicator vizibil al schimbărilor climatice. Această creatură nu a venit de nicăieri; ea a fost aici dintotdeauna, o mărturie tăcută a mărilor dispărute și a erelor glaciare.
Privind mica siluetă întunecată pe o rocă din Buzău, nu vedem un dăunător. Vedem un supraviețuitor. O comoară endemică a faunei românești, un gardian al unei istorii geologice profunde, care ne cere doar un singur lucru: respect și un pic de spațiu pentru a-și continua existența milenară.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:
