Un singur episod de consum excesiv de alcool pe lună poate tripla riscul de fibroză hepatică, un proces de cicatrizare care distruge funcția ficatului, arată un nou studiu medical.
Mulți oameni trăiesc cu convingerea că un consum excesiv, dar ocazional, de alcool este inofensiv atâta timp cât, în restul timpului, beau cu moderație. Cu toate acestea, noi cercetări sugerează că această presupunere ar putea fi periculos de greșită. Este ușor să presupui că, dacă ești cumpătat în timpul săptămânii, acea noapte de vineri sau sâmbătă în care întreci măsura nu are cum să lase urme. Însă un nou studiu realizat de experții de la Keck Medicine din cadrul USC, publicat recent în prestigioasa revistă Clinical Gastroenterology and Hepatology, demonstrează exact contrariul.
Avertismentul vizează în mod special persoanele care suferă deja de o afecțiune denumită în mod uzual ficat gras (cunoscut medical sub acronimul MASLD), demonstrând că mitul alcoolului consumat «rar, dar mult» poate ascunde leziuni ireversibile.
Oamenii de știință au descoperit că pacienții care suferă de boală hepatică steatoasă asociată cu disfuncție metabolică (MASLD) — cea mai frecventă afecțiune hepatică din Statele Unite, care afectează aproximativ unul din trei adulți — se confruntă cu un risc semnificativ mai mare de fibroză hepatică (procesul ireversibil prin care țesutul sănătos este înlocuit de un țesut cicatricial nefuncțional) dacă au episoade de consum excesiv de alcool.
Ce înseamnă consumul episodic excesiv (binge drinking)?
Din punct de vedere clinic, se traduce prin consumul a patru sau mai multe băuturi într-o singură zi pentru femei, și cinci sau mai multe băuturi într-o singură zi pentru bărbați, cu o frecvență de cel puțin o dată pe lună.
Conform descoperirilor, cei care consumă cantități mari de alcool într-o singură zi, chiar și limitându-se la o singură dată pe lună, au o probabilitate de trei ori mai mare de a dezvolta fibroză hepatică avansată, comparativ cu persoanele care își împart aceeași cantitate totală de alcool pe o perioadă mai lungă de timp. Analiza a arătat că tinerii adulți și bărbații sunt mult mai predispuși să raporteze acest tip de comportament episodic. Regula este simplă și brutală: cu cât numărul de băuturi consumate la o singură ocazie este mai mare, cu atât pacienții prezintă o tendință mai accentuată de a dezvolta fibroza ficatului.
„Acest studiu este un semnal de alarmă puternic, deoarece, în mod tradițional, medicii au avut tendința să ia în considerare cantitatea totală de alcool consumată, nu modul în care este consumată, atunci când determinau riscul pentru ficat. Cercetarea noastră sugerează că publicul trebuie să fie mult mai conștient de pericolul consumului excesiv ocazional de alcool și ar trebui să îl evite chiar dacă bea moderat în restul timpului.”, a explicat dr. Brian P. Lee, hepatolog, specialist în transplanturi hepatice la Keck Medicine și cercetător principal al studiului.
Cum a fost realizat studiul: cifrele din spatele fibrozei
Pentru a ajunge la aceste concluzii, dr. Lee și colegii săi au analizat un volum masiv de date extrase din Ancheta Națională de Sănătate și Nutriție (National Health and Nutrition Examination Survey), un program de cercetare de lungă durată, reprezentativ pentru populația Statelor Unite. Au fost incluse datele a peste 8.000 de adulți, informații colectate între anii 2017 și 2023.
Scopul precis a fost analizarea legăturii dintre episoadele de consum excesiv de alcool și fibroza hepatică avansată, pentru a înțelege exact cum obiceiurile de consum — și nu doar matematica numărului total de băuturi — pot provoca daune chiar și în rândul celor considerați „consumatori moderați” (categorie definită prin șapte băuturi pe săptămână pentru femei și 14 sau mai puține pentru bărbați).
Legătura periculoasă dintre ficatul gras (MASLD) și alcool
Cercetătorii s-au concentrat în mod specific pe MASLD datorită prevalenței sale uriașe. Este o afecțiune aflată în plină ascensiune, care lovește frecvent persoanele cu exces de greutate, obezitate sau care suferă de alte afecțiuni metabolice precum diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială sau colesterolul ridicat. Deși MASLD nu este, prin definiție, o boală declanșată de alcool, echipa a vrut să afle dacă alcoolul joacă, totuși, un rol de catalizator în evoluția ei spre fibroză.
Statisticile sunt grăitoare: peste jumătate dintre toți adulții incluși în studiu au recunoscut că au episoade în care beau excesiv, iar aproape 16% dintre pacienții diagnosticați deja cu MASLD aveau acest obicei.
Pentru a izola efectul precis al excesului, cercetătorii au comparat persoane cu MASLD care aveau aceeași vârstă, același sex și exact același consum mediu săptămânal de alcool. Diferența a fost făcută de modul de consum: i-au segmentat în consumatori episodici de alcool în exces și consumatori neepisodici. Rezultatul? Consumatorii episodici excesivi diagnosticați cu MASLD au prezentat șanse de aproape trei ori mai mari de a suferi de fibroză hepatică avansată.
De ce cedează ficatul în fața unui singur episod extrem?
Dr. Lee speculează că acest model de consum episodic extrem lovește ficatul pe două fronturi: direct și indirect. Bombardarea organismului cu cantități mari de alcool dintr-o dată suprasolicită masiv ficatul, declanșând o creștere bruscă a inflamației. Această inflamație recurentă este motorul care declanșează și accelerează procesul fibrotic.
Persoanele cu MASLD se află în linia întâi a riscului. Cercetări anterioare conduse de același specialist au demonstrat deja că factorii de risc asociați cu MASLD — precum obezitatea și hipertensiunea arterială — pot, prin ele însele, să dubleze riscul de a dezvolta boli hepatice. Potrivit lui Lee, rata bolilor hepatice legate strict de consumul de alcool s-a dublat în ultimele două decenii. Acesta consideră că această tendință alarmantă este propulsată atât de explozia consumului de alcool înregistrată în timpul pandemiei, cât și de creșterea numărului de pacienți care prezintă factori de risc pentru MASLD.
De ce ne privește direct? Realitatea brutală a statisticilor din România
Dacă ai impresia că datele de peste ocean reprezintă un scenariu îndepărtat, contextul local ne arată că ne aflăm într-o zonă de risc și mai mare. Datele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) din rapoartele recente arată că România se află printre țările cu cel mai ridicat consum de alcool din Europa și, mai grav, cu tipare extrem de periculoase de consum.
Un adult român consumă, în medie, peste 12 litri de alcool pur pe an (semnificativ peste media OCDE de 8,5 litri). Însă adevăratul pericol, exact așa cum avertizează studiul doctorului Lee, stă în modul în care bem: datele arată că peste 28% dintre românii cu vârsta de peste 15 ani declară cel puțin un episod de consum excesiv (binge drinking) pe lună, o cifră superioară mediei europene. Disparitatea devine halucinantă în rândul bărbaților, unde mai mult de jumătate (53%) recunosc că au frecvent astfel de episoade în care depășesc 5-6 băuturi la o singură ocazie.
Adăugând la acest tipar de consum faptul că 1 din 4 adulți români suferă de boala ficatului gras non-alcoolic (fără ca măcar să știe, de cele mai multe ori, afecțiunea fiind asimptomatică la început), cocktailul rezultat este unul devastator. Practic, o parte uriașă din populația României are deja ficatul vulnerabil (MASLD) și, simultan, practică exact tipul de consum episodic excesiv care triplează riscul de fibroză ireversibilă.
„Deși acest studiu s-a concentrat pe pacienții cu MASLD, aceste descoperiri pot fi relevante și pentru o populație mai largă de pacienți. Având în vedere că mai mult de jumătate dintre adulți raportează consumul episodic excesiv de alcool, această problemă merită o atenție sporită atât din partea medicilor, cât și a cercetătorilor, pentru a ajuta la o mai bună înțelegere, prevenire și tratare a bolilor hepatice.”, a concluzionat Lee.
Așadar, protejarea ficatului nu depinde doar de numărul total de băuturi dintr-o lună, ci de evitarea completă a episoadelor extreme care accelerează silențios instalarea fibrozei hepatice.
