Cum s-au format aceste structuri ciudate în deșertul Foişoarelor din vestul Australiei?

Deșertul Foișoarelor este unul dintre cele mai rar vizitate locuri din Australia, aflându-se la două ore de mers cu mașina de cel mai apropiat oraș, Cervantes, Australia de Vest.

Dacă ajungi în acest loc îndepărtat, vei avea impresia că ai ajuns pe un platou de filmare al filmului Războiului Stelelor. În fața ta se va întinde un câmp vast de stânci înalte care se înalță din nisipul galben intens. Cu toate acestea, deși aceste formațiuni spectaculoase nu sunt vestigii ale vreunei producții cinematografice, modul și momentul exact al formării lor au fost mult timp subiect de dezbatere.

Mistere şi explicaţii ştiinţifice pentru deșertul Foişoarelor

Poate cea mai tulburătoare teorie vine din folclorul poporului Yued, care consideră că stâlpii reprezintă mâinile și degetele tinerilor ce au ignorat avertismentele bătrânilor de a nu pătrunde în zonă. În consecință, aceștia au fost trași în nisip și înghițiți de pământ. O poveste care, fără îndoială, ne amintește de importanța de a ne asculta bunicii!

Există însă și explicații științifice pentru această priveliște enigmatică, iar dezbaterea continuă să ofere trei teorii principale. Prima sugerează că stâlpii carstici s-au format printr-un proces lent și extensiv de eroziune a calcarului Tamala, specific regiunii. Ploile acide au generat inițial structuri cilindrice mici, cunoscute drept „conducte de soluție”, care, pe măsură ce s-au extins, au dat naștere celor ce astăzi sunt pilaștrii de piatră.

A doua și a treia teorie implică rolul vegetației. Una dintre ipoteze este că aceste formațiuni au luat naștere din mucegaiuri de copaci îngropați, care au fost înlocuite de calcar bogat în calciu și ulterior expuse prin eroziunea provocată de vânt. Cealaltă sugerează că rădăcinile plantelor au acumulat calcar în timpul vieții, iar după moartea lor, structurile de calcar au rămas intacte, rezultând aceste stânci misterioase.

Recent, un nou studiu publicat în revista ştiinţifică Science Advances a adus o contribuție proaspătă dezbaterii, propunând totodată o cronologie a formării Pinnaclelor. Conform cercetătorului dr. Matej Lipar și colegilor săi, aceste structuri s-au format în urmă cu aproximativ 100.000 de ani, într-o perioadă deosebit de umedă în istoria regiunii. Nodulii de fier prezenți pe stâlpi au oferit indicii esențiale, acționând ca o „amprentă” geologică.^[sursa]

„Am descoperit că aceasta a fost cea mai umedă perioadă locală din ultimele 500.000 de ani, fiind distinctă de alte regiuni din Australia și de climatul mediteranean actual din Australia de Vest. Abundența de apă din acea epocă a dus la dizolvarea calcarului, creând pilonii caracteristici ai Pinnaclelor și favorizând dezvoltarea nodulilor de fier.”, a declarat dr. Lipar într-un comunicat.^[sursa]

Cu toate acestea, coautorul studiului, dr. Milo Barham, a subliniat pentru ABC News că rămân încă multe întrebări fără răspuns în legătură cu Pinnacles, în special referitor la factorii care au permis formarea pilonilor, în timp ce restul calcarului din jur a fost dizolvat. „A fost pură întâmplare sau a existat vreo structură care a protejat acea bucată de calcar de eroziunea fluidelor?”, a întrebat Barham.

„Sunt multe mistere ce încă trebuie explorate în Deșertul Foișoarelor”, a concluzionat dr. Barham.