Având în vedere imensitatea lor, cu siguranţă v-aţi întrebat: cum se formează deșerturile? Standardul folosit de multe manuale universitare pentru a defini un deșert este: o zonă care primește mai puțin de 250 de milimetri de precipitații pe an. Dar de ce aceste regiuni primesc atât de puține precipitații?
Din punct de vedere geografic, majoritatea deșerturilor se găsesc pe părțile vestice ale continentelor sau, în cazul deșerturilor Sahara, Arabia și Gobi, precum și al altor deșerturi mai mici din Asia, acestea sunt situate departe de coastă, în interiorul continentului eurasiatic. Aceste regiuni tind să apară sub influența părților estice ale celulelor subtropicale majore de înaltă presiune.
Aceste mari „roți” de vânt spiralează în sensul acelor de ceasornic în emisfera nordică și în sens invers acelor de ceasornic în emisfera sudică, în zonele subtropicale de deasupra oceanelor. Cu toate acestea, comportamentul lor influențează puternic continentele din apropiere.[sursa]
Cum se formează deșerturile
Aerul umed care se ridică în apropierea Ecuatorului se răcește și se condensează, formând nori și, ulterior, precipitații. Pe măsură ce curentul de aer se deplasează spre poli, acesta eliberează o mare parte din umezeală.
Până când curentul se întoarce spre Ecuator, aerul coboară, devine comprimat și mai cald, iar umiditatea sa relativă scade și mai mult. În aceste condiții, formarea norilor și a ploii devine rară. Cu un pic de vânt, evaporarea la suprafață este accelerată, iar regiunile continentale de dedesubt devin extrem de aride din cauza lipsei de umezeală disponibilă. Astfel, deșerturile devin uscate.
Când ne gândim la un deșert, probabil ne imaginăm nisip și dune, dar deșerturile pot apărea și în zone mai reci. Deșerturile reci, precum Deșertul Atacama din Chile și unele dintre deșerturile asiatice situate în Stepa Eurasiatică (cum ar fi Deșertul Karakum din Turkmenistan), înregistrează frecvent temperaturi sub punctul de îngheț în lunile mai reci ale anului.
Care este cel mai mare deșert din lume?
Există, de asemenea, un deșert extrem de mare ale cărui „nisipuri” sunt, de fapt, făcute din apă. Acest deșert este chiar Antarctica, cel mai mare deşrert din lume, ale cărei regiuni de coastă primesc aproximativ 200 de milimetri de precipitații pe an, în timp ce interiorul său primește doar aproximativ 50 de milimetri anual.
Pentru mulți oameni, deşertul Sahara, care se întinde pe aproximativ 8,6 milioane de kilometri pătrați, este considerat cel mai mare deșert din lume, deşi nu a fost întotdeauna un deşert. Cu toate acestea, s-ar putea argumenta că Antarctica, cu cei 14,2 milioane de kilometri pătrați acoperiți de câmpuri de gheață, ar putea fi considerată, din punct de vedere tehnic, cel mai mare deșert din lume.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:
