10 curiozităţi despre Albert Einstein, una dintre cele mai luminate minţi din istorie

Albert Einstein este o figură atât de cunoscută, încât am putea crede că nu există curiozităţi despre el care ar putea să ne surprindă.

Totuşi, nu doar genialitatea sa din domeniul fizicii l-a făcut celebru, ci şi viziunea sa privind egalitatea de şanse, pacifismul şi lupta pentru drepturile civile ale cetăţenilor.

Albert Einstein s-a născut pe 14 martie 1879, într-un orăşel numit Ulm, pe teritoriul Germaniei de astăzi, devenit apatrid din anul1896, apoi elvețian din anul 1899, după care a emigrat în anul 1933 în SUA, fiind naturalizat american în anul 1940.

Cele mai multe dintre contribuțiile sale în fizică sunt legate de teoria relativității restrânse (elaborată în anul 1905), care unesc mecanica cu electromagnetismul, și de teoria relativității generalizate (elaborată în anul 1915) care extinde principiul relativității mișcării neuniforme, elaborând o nouă teorie a gravitației.

De asemenea, cea mai cunoscută formulă a lui Einstein este E=mc² , care cuantifică energia disponibilă a materiei. Pe această formulă se bazează atomistica, secțiunea din fizică care studiază energia nucleară.^{[National Geographic]}

10 curiozităţi despre Albert Einstein, una dintre cele mai luminate minţi din istorie

#1. Contrar a ceea ce se spune, în şcoală Albert Einstein nu a fost slab la matematică

Circulă o legendă, de obicei printre elevii mai leneşi, conform căreia Albert Einstein ar fi fost corigent la matematică în timpul şcolii. Acest lucru pare să le crească stima de sine şi să-i încurajeze pe cei cărora nu prea le place şcoala»

De fapt, Einstein era în top când vine vorba de învăţătură şi nu a picat niciodată un examen la matematică. Atunci când i s-a prezentat acest zvon, care fusese şi publicat într-o revistă, Einstein a râs şi a spus: „Nu am picat niciodată la matematică. Înainte de vârsta de 15 ani, stăpâneam calculul diferențial și integral.”

Într-adevăr, Einstein s-a lăsat pentru o bucată de timp de şcoala, la vârsta de 15 ani, pentru a evita înrolarea obligatorie în armată la finalizarea cursurilor, părăsind totodată Germania.

#2. A renunţat la cetăţenia germană

Încă de la o vârstă fragedă, Albert Einstein s-a delimitat de ideologia naţionalistă, considerând că e mai bine să te consideri cetăţean al planetei şi nu al unei ţări.

Pe când avea doar 16 ani, Einstein a renunţat la cetăţenia germană şi a devenit apatrid până în anul 1901, când a primit cetăţenie elveţiană.

#3. I-au trebuit 9 ani pentru a obţine un post în domeniul academic

Einstein avea sclipiri de geniu încă din timpul facultăţii. Totuşi, profesorii săi de la Universitatea din Zurich nu-l vedeau cu ochi buni din cauza personalitaţii rebele şi a obiceiului de a chiuli de la cursuri. Acest lucru a dus la primirea unor recomandări slabe din partea profesorilor, fapt care i-a diminuat şansele de a obţine un serviciu în domeniul ştiinţei.

Tânărul fizician a petrecut apoi doi ani în căutarea unui loc de muncă. În cele din urmă a obţinut o slujbă la Institutul de Patente din Elveția, ca examinator de brevete. Deşi nu era locul de muncă pe care şi-l dorea, pentru Einstein era perfect. Şi-a dat seama că-şi putea rezolva îndatoririle de serviciu în câteva ore, iar în restul timpului putea scrie şi face cercetări.

Anul 1905 a fost pentru Einstein „un an miraculos”. A publicat patru lucrări care au schimbat perspectivele din lumea fizicii. Printre altele, a introdus faimoasa ecuaţie E=mc² şi a prezentat lumii teoria relativității restrânse.

Totuşi, abia în anul 1909 a obţinut un post de profesor asociat de fizică teoretică la Universitatea din Zürich.

Dacă trăia în vremurile noastre, lucrurile puteau fi mult mai simple. Cunoştea un animal politic, se angaja pentru câteva zile într-o primărie obscură din mediul rural, după care putea fi transferat în orice instituţie publică şi-ar fi dorit.

#4. A avut o fiică despre care nu se ştie nimic

Einstein a avut doi băieţi împreună cu soţia sa, Mileva Maric care îi fusese colegă de facultate. Totuşi, cei doi au avut mai întâi o fiică, încă de la începutul relaţiei lor.

Fata se numea Lieserl. Singurele documente care se referă la fată sunt scrisorile schimbate de părinții ei.

Se crede că Lieserl s-a născut cu un handicap mintal, iar părinţii săi s-ar fi gândit să o ofere spre adopţie. Este posibil ca fata să fi murit în septembrie 1903, de scarlatină.

#5. Banii de la Premiul Nobel, plătiţi pentru divorţ

Relaţia dintre Einstein şi soţia sa s-a răcit după anul 1910, cei doi ajungând în pragul divorţului. Anticipând câştigarea unui Premiu Nobel, Einstein i-a oferit soţiei sale Mileva toţi banii pe care urma să-i obţină, pentru ca aceasta să semneze actele de divorţ.

Premiul pentru câştigarea Premiului Nobel se ridica la 32.250 de dolari, sumă care era de 10 ori mai mare decât salariul anual mediu al unui profesor în acea perioadă.

În cele din urmă, banii au fost folosiți pentru cumpărarea a trei case în Zurich: una în care să locuiască Mileva, iar celelalte două drept investiții.

#6. Albert Einstein s-a recăsătorit cu verişoara sa

După finalizarea divorţului, Albert Einstein s-a căsătorit cu Elsa, cu care avea o relație încă de când era însurat cu prima lui soție, Mileva. Elsa era fiica surorii mamei lui Albert. Aşadar, cei doi erau verişori drepţi.

De asemenea, în acelaşi timp erau şi verişori de gradul doi. Tatăl lui Albert şi tatăl Elsei erau şi ei verişori. Divorțul de Mileva s-a finalizat abia în 1919, la șapte ani după ce savantul începuse să se întâlnească cu verișoara lui.

#7. Albert Einstein a fost spionat de FBI vreme de zeci de ani

La scurt timp după ce Hitler a ajuns la putere în Germania, Einstein a acceptat o slujbă la Institutul de Studii Avansate Princeton, în SUA. Einstein a intrat atunci în vizorul lui J. Edgar Hoover, care era directorul FBI.

Ulterior, FBI a început o campanie de supraveghere atentă a lui Einstein, care avea să dureze 22 de ani. Agenţii federali i-au ascultat telefonul, i-au controlat corespondenţa şi i-au căutat prin gunoi marelui savant, sperând să găsească dovezi cu privire la presupusul său rol de spion sovietic.

Proiectul a rămas fără rezultat. Totuşi, până la moartea lui Einstein din anul 1955, FBI adunase circa 1.500 de file în dosarul de supraveghere.^[sursa]

#8. A refuzat să devină preşedintele Israelului

În anul 1952, după moartea preşedintelui Chaim Weizmann, guvernul din Israel i-a propus lui Albert Einstein să devină preşedintele ţării. Savantul a respins oferta.

„Sunt profund mișcat de oferta statului Israel și totodată întristat și rușinat că nu o pot accepta. Toată viața m-am ocupat de lucruri obiective. Astfel, îmi lipsește aptitudinea naturală și experiența de a exercita funcții oficiale.”, a fost răspunsul oferit de Einstein.

#9. Moartea lui Albert Einstein

Pe 17 aprilie 1955, Einstein a suferit un anevrism de aortă abdominală. Rezultatul a fost o hemoragie internă. Când i s-a propus o intervenție chirurgicală, Einstein a refuzat.

„Vreau să mor atunci când aleg eu. Este o lipsă de decență să îți prelungești viața în mod artificial. Mi-am făcut treaba, este timpul să plec. O voi face cu eleganță.” a spus Einstein, care a decedat în ziua următoare, pe 18 aprilie 1955, la vârsta de 76 de ani.

Conform dorinței sale, marele savant a fost incinerat, iar cenușa a fost aruncată într-un râu necunoscut din New Jersey.

#10. Creierul şi ochii i-au fost furaţi

Înaintea incinerării, patologul Spitalului Princeton, Thomas Stoltz Harvey i-a scos creierul, pentru a fi păstrat, fără permisiunea familiei. Doctorul a făcut acest lucru în speranța că în viitor se va descoperi ce l-a făcut pe Einstein atât de inteligent.

De asemenea, doctorul Harvey i-a furat şi ochii savantului, acest lucru reprezentând una dintre cele mai bizare curiozităţi despre Albert Einstein. Acesta i-a dat apoi oftalmologului lui Einstein, Henry Abrams. Ochii sunt păstrați şi în prezent într-un seif din New York.