De obicei, evoluția este percepută ca un proces lent și incremental. Totuși, câinii de la Cernobîl, care trăiesc în zona centralei nucleare care a fost aproape să distrugă jumătate de Europa, oferă un exemplu remarcabil de evoluție rapidă, în doar patruzeci de ani de la dezastru.
Un studiu recent a analizat mostre de sânge prelevate de la câinii care hoinăresc prin zona reactorului nuclear și din regiuni mai îndepărtate, iar rezultatele sunt fascinante: câinii aflați cel mai aproape de locul exploziei prezintă diferențe genetice semnificative comparativ cu orice altă populație canină de pe glob.
„Ceea ce este cu adevărat remarcabil în acest studiu este că putem identifica genetic populațiile de câini care trăiesc în interiorul sau în proximitatea reactorului. Profilul lor ADN vorbește despre adaptările lor unice la mediu.”, a explicat Elaine Ostrander, genetician la Institutul Național de Cercetare a Genomului Uman (NIH).[sursa]
Deocamdată, nu este clar cum influențează aceste modificări genetice sănătatea și caracteristicile câinilor. Însă, câinii nu sunt singura specie din zona de excludere care pare să fi evoluat în moduri neașteptate. Lupii din regiune ar fi dezvoltat o protecție genetică împotriva cancerului, conform unor cercetări recente, iar broaștele arboricole de acolo sunt mult mai închise la culoare decât cele din afara zonei.
Această adaptare ar putea fi un răspuns evolutiv la radiații, deoarece melanina suplimentară le-ar putea proteja mai bine împotriva efectelor negative ale expunerii.
Cum afectează radiațiile evoluția?
Studiul câinilor de la Cernobîl nu oferă încă un răspuns clar la întrebarea de ce sunt aceștia diferiți genetic, dar existența mai multor mecanisme posibile este bine documentată.
Radiațiile pot provoca mutații genetice care, dacă sunt transmise descendenților, contribuie la variația genetică în cadrul unei populații. Pe de altă parte, indivizii incapabili să reziste impactului expunerii radioactive pot muri, reducând diversitatea genetică, dar lăsând în urmă o populație mai bine adaptată mediului radioactiv.
Un exemplu similar vine dintr-un studiu din anul 2022 asupra puricilor de apă care trăiesc în lacurile contaminate din zona Cernobîl. Cercetătorii au observat o diversitate genetică mai mare în lacurile cu radiații ridicate, sugerând că mutațiile provocate de radiații au jucat un rol-cheie în evoluția acestei specii. Totuși, studiul nu a demonstrat o legătură cauzală directă și nu este clar dacă procese similare au loc și în cazul câinilor.
Câinii de la Cernobîl, o evoluţie surprinzător de rapidă
Ceea ce este sigur este că schimbările genetice observate la câinii de la Cernobîl, care trăiesc în zona de excludere, oferă o privire rară asupra modului în care populațiile pot evolua rapid în fața schimbărilor drastice de mediu. Aceste descoperiri subliniază complexitatea interacțiunii dintre radiații, mediu și gene, dar lasă și numeroase întrebări deschise pentru viitoarele cercetări.[sursa]
Transformările acestor câini și ale altor specii din Cernobîl demonstrează cât de adaptabilă poate fi viața, chiar și în cele mai extreme condiții. Radiațiile, deși devastatoare, au declanșat procese evolutive care continuă să fascineze oamenii de știință.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:
