Descoperire arheologică la Luxor: o stelă romană cu împăratul Tiberius a fost descoperită la templul antic Karnak

O stelă din gresie, reprezentând un împărat roman alături de zei egipteni antici, a fost descoperită în apropierea sitului templului Karnak din Luxor, Egipt. Artefactul inedit a fost găsit în timpul unor lucrări ample de restaurare, desfășurate pe parcursul a trei ani, la o poartă datând din perioada lui Ramses al III-lea. Această descoperire arheologică la Luxor nu este doar o relicvă rară, ci o dovadă istorică a modului în care împărații de la Roma foloseau tradiția faraonică pentru a-și legitima puterea în fața poporului egiptean.

Datând din timpul domniei împăratului roman Tiberius (14–37 d.Hr.), stela a fost scoasă la lumină de o echipă comună de arheologi egipteni și francezi, a anunțat Ministerul egiptean al Turismului și Antichităților într-un comunicat emis săptămâna trecută.

Monumentul îl înfățișează pe împăratul Tiberius stând în fața triadei tebane, formată din zeii egipteni antici Amun (sau Amun-Ra), Mut și Khonsu. Sub această scenă simbolică se află cinci rânduri de text hieroglific. Potrivit publicației The Jerusalem Post, inscripția documentează eforturile de restaurare a zidului de sprijin aparținând templului lui Amun din cadrul complexului de temple Karnak. Prezența lui Tiberius alături de zeii tebani demonstrează efortul administrației romane de a menține loialitatea puternicului cler egiptean, finanțând direct restaurarea templelor de la Karnak.

Dr. Abdel Ghaffar Wagdy, director general al Muzeului din Luxor și coordonator al părții egiptene a misiunii arheologice, a precizat că stela a trecut deja printr-un proces meticulos de restaurare și urmează să fie expusă într-un muzeu în viitorul apropiat.

Descoperirea a fost realizată în timp ce experții lucrau la consolidarea unei porți din perioada lui Ramses al III-lea, al doilea faraon al Dinastiei a XX-a (1189–1077 î.Hr.), la Karnak. Intervenția a fost declanșată după ce partea inferioară a zidului fusese găsită într-o stare avansată de degradare, fiind complet acoperită de vegetație.

Karnak, un șantier istoric: de la Ramses al III-lea la dominația romană

Pentru a salva poarta, arheologii au fost nevoiți să recurgă la o metodă laborioasă: au demontat structura piesă cu piesă, au restaurat și documentat fiecare bloc de piatră în parte, înainte de a reasambla complet monumentul. În timpul acestui proces, specialiștii au descoperit că mai multe blocuri de piatră decorate datau, de fapt, dintr-o epocă mult mai veche, aparținând domniei lui Amenhotep al III-lea din Dinastia a XVIII-a (1550–1295 î.Hr.). Acest detaliu indică posibilitatea ca ele să fi fost refolosite de la o poartă anterioară, situată pe același zid.

Săpăturile au scos la iveală și porțiuni ale zidului nordic al templului lui Amun din Karnak, aflate de o parte și de alta a porții. Aceste segmente aparțin Regatului Nou (secolele XVI–XI î.Hr.). Totodată, au fost identificate dovezi ale unor lucrări suplimentare de construcție care datează atât din timpul Dinastiei a XVIII-a, cât și din perioada domniei lui Ramses al III-lea.

O altă stratificare istorică este oferită de indiciile care sugerează existența unor intervenții de restaurare din perioadele greacă și romană asupra zidului și porții. În plus, în timpul campaniei de săpături efectuate în vara anului 2025, echipa de arheologi a reușit să descopere un vechi drum pavat care asigura legătura între poartă și curtea celui de-al Treilea Pilon din complexul Karnak.

Deși Egiptul devenise oficial provincie romană după moartea Cleopatrei (30 î.Hr.), complexul Karnak a rămas un epicentru al religiei locale, unde influența noilor conducători trebuia obligatoriu „tradusă” în scrierea hieroglifică.

Ministrul egiptean al Turismului și Antichităților, Sherif Fathy, a lăudat eforturile comune ale echipelor franco-egiptene. Acesta a subliniat că aceste lucrări de restaurare și noile descoperiri sunt parte integrantă dintr-un plan mult mai amplu ce vizează transformarea sitului Karnak într-un vast muzeu în aer liber.

„Lucrările de restaurare și descoperirile arheologice realizate în ultimii ani reprezintă o contribuție științifică importantă, care ajută la conturarea unei imagini mai clare asupra evoluției templelor de la Karnak de-a lungul timpului, în special în primul mileniu î.Hr.”, a mai declarat ministrul Fathy.

Ce este o stelă antică și ce funcții îndeplinea în Egipt?

În context istoric și arheologic, o stelă este un monument funerar, comemorativ sau religios. Confecționată de obicei din piatră, ea prezintă o formă dreptunghiulară sau verticală, pe suprafața căreia sunt gravate inscripții detaliate sau reprezentări grafice.

• Materialul: de regulă, stelele erau sculptate în piatră rezistentă, precum gresia, granitul sau calcarul.
• Forma: cel mai adesea iau forma unui dreptunghi vertical, având uneori partea superioară rotunjită sau bogat ornamentată.
• Scopul: în lumea antică, aceste monumente aveau o utilitate vastă: puteau fi folosite pentru a marca un mormânt, pentru a comemora o persoană sau un eveniment istoric major, ori pentru a înregistra texte religioase, legi și realizări notabile ale conducătorilor.
• Decorul: o stelă poate fi gravată cu inscripții, texte în hieroglife sau imagini complexe reprezentând zei, împărați și scene din viața cotidiană sau mitologică.
• Exemple celebre din istorie: printre cele mai cunoscute artefacte de acest tip se numără Piatra de la Rosetta (stela crucială care a oferit cheia pentru descifrarea hieroglifelor egiptene) sau numeroasele stelae funerare romane descoperite de-a lungul timpului.

La fel ca Piatra de la Rosetta, această recentă descoperire arheologică la Luxor ne arată cum culturile imperiilor antice nu s-au distrus reciproc, ci au fuzionat în piatră pentru a supraviețui mileniilor.