Suprafața planetei noastre abundă în viață, fiind caracteristica definitorie care, din câte știm, o face unică în cosmos. Însă se pare că am subestimat drastic cât de adânc sub picioarele noastre se poate întinde existența.
În cadrul unui ambițios recensământ care a durat opt ani, o echipă internațională de oameni de știință a dezvăluit o diversitate uimitoare de microbi ce trăiesc sub suprafața planetei, la adâncimi nemaiîntâlnite până acum.
Studiul, condus de ecologul microbian Emil Ruff de la Woods Hole Oceanographic Institution și de bioinformaticiana Isabella Hrabe de Angelis de la Institutul Max Planck pentru Chimie, a descoperit forme de viață la adâncimi de până la 491 de metri sub fundul oceanului și chiar mai adânc sub uscat: până la 4.375 de metri.
Pentru a ajunge la aceste concluzii, echipa a analizat probe din peste 50 de locații de pe glob, colectate atât de la suprafață (soluri, sedimente), cât și din subteran (foraje, mine, acvifere) sau din locuri exotice precum peșteri și izvoare hidrotermale.
Viața de sub pământ: o diversitate care sfidează așteptările
În mod surprinzător, diversitatea formelor de viață descoperite nu urmează modelul așteptat.
„Se presupune în mod obișnuit că, pe măsură ce cobori sub suprafața Pământului, energia disponibilă scade, la fel și numărul de celule care pot supraviețui. Noi demonstrăm însă că, în unele medii subterane, diversitatea poate rivaliza cu ușurință, dacă nu chiar depăși, diversitatea de la suprafață.”, a explicat Ruff.
Acest lucru a fost valabil în special pentru microbii din mediile marine și pentru categoria taxonomică cunoscută sub numele de arhee (archaea), care a devenit mai bogată genetic și mai diversă pe măsură ce cercetătorii au săpat mai adânc.
Un ecosistem la scară de timp geologică
Viața în aceste lumi subterane se desfășoară într-un ritm complet diferit. Fără lumina Soarelui, energia este o resursă rară, recoltată din reacții chimice cu hidrogen, metan, sulf, din radioactivitate sau chiar din consumul altor microbi.
Aceste ecosisteme funcționează la o scară de timp geologică. Oamenii de știință estimează că unele celule din această biosferă profundă se divid doar o dată la o mie de ani. „Este logic să te adaptezi evolutiv pentru a-ți reduce la minimum necesarul de energie și a-ți optimiza metabolismul pentru a fi cât mai eficient”, a spus Ruff.
Analiza a cuprins 478 de tipuri de arhee, 964 de bacterii și 147 de metagenomi. Rezultatele sugerează că viața de la suprafață și cea subterană formează mai degrabă un continuum, decât două ecosisteme complet separate. Totuși, au existat diferențe clare între ecosistemele marine și cele terestre, indiferent de adâncime.
„Presiunile selective sunt foarte diferite pe uscat și în mare, ceea ce duce la organisme distincte, care cu greu ar putea trăi în ambele medii”, a explicat Ruff. Cum este sus, așa este și jos.
Descoperirea că viața poate exista atât de adânc sub suprafața planetei noastre deschide perspective fascinante pentru căutarea vieții în afara Pământului.
După cum concluzionează Ruff, „înțelegerea vieții din adâncurile Pământului ar putea fi un model pentru a descoperi dacă a existat viață pe Marte și dacă a supraviețuit”. Apa lichidă de pe alte planete ar fi putut oferi habitate subterane similare, la doar câțiva metri sub suprafață. Dacă este așa, orice viitoare întâlnire cu extratereștrii ar putea necesita mai întâi săpături serioase.
Această cercetare a fost publicată în jurnalul științific Science Advances.
