Descoperirea vieţii pe Marte ar fi „o lovitură zdrobitoare. Ar fi de departe cea mai proastă veste tipărită vreodată pe coperta unui ziar.” Sau cel puţin asta crede un profesor de filosofie de la Universitatea Oxford.
Poate că ați auzit de paradoxul Fermi, dar dacă nu ați auzit, iată-l pe scurt: Având în vedere probabilitatea ridicată ca viața extraterestră să existe acolo în univers, de ce nu a luat nimeni legătura cu ea?
Dacă există atât de multe alte civilizații acolo, posibil în stadii mult mai avansate decât noi, în principiu din cauza a cât de mult timp a trecut de la formarea Universului, de ce nu fac ceea ce facem noi, trimițând sonde și căutând cu disperare alte semne de viață?
O explicaţie pentru paradoxul Fermi o reprezintă o ipoteză denumită Marele Filtru. Ipoteza spune că înainte ca civilizațiile extraterestre să ajungă în punctul în care să poată părăsi sistemul lor solar și să înceapă să colonizeze galaxia lor, ceva se întâmplă pentru a le împiedica să facă acest lucru, altfel am vedea dovezi în acest sens în propria noastră Cale Lactee.
Nu știm dacă acesta este pasul de la viața multicelulară la animale care pot folosi unelte sau de la stadiul în care ne aflăm acum la explorarea galaxiei.[sursa]
Ceea ce face ca acest lucru să fie atât de interesant este că nu am ști dacă am trecut de „Marele Filtru” sau dacă acesta se va întâmpla în viitorul nostru. S-ar putea ca majoritatea formelor de viaţă să nu treacă de stadiul de fiinţă unicelulară și noi să fi trecut de acest filtru? Sau, la un moment dat, care încă nu a sosit, suntem noi, ca și alte civilizații extraterestre de acolo, pe cale să ne distrugem înainte de a putea părăsi Pământul, poate prin război sau prin epuizarea resurselor noastre înainte de a putea scăpa?
În mod oarecum deconcertant, unii filosofi și oameni de știință au sugerat că acest lucru înseamnă că, dacă am găsi viață pe o altă planetă, să zicem pe Marte, acest lucru ar avea niște implicații mai puțin ideale pentru locul în care ne aflăm în raport cu Marele Filtru.
Profesorul de filosofie de la Universitatea Oxford, Nick Bostrom, spune că speră ca în urma căutării vieții extraterestre să nu se găsească nimic. Dacă am găsi forme de viață foarte simple, a argumentat Bostrom într-un articol publicat în MIT Technology Review în anul 2008, atunci am putea concluziona că filtrul are loc cândva după acel punct al vieții. Dacă am găsi viață pluricelulară, acest lucru ar restrânge punctul în care ar putea avea loc Marele Filtru.[sursa]
Descoperirea vieţii pe Marte ar fi o veste proastă pentru omenire
Bostrom consideră că, pentru a restrânge locul în care are loc filtrul, ar trebui să ne uităm la viața de pe Pământ pentru a vedea care etape sunt improbabile. „Un criteriu este că tranziția ar trebui să se fi produs o singură dată. Zborul, vederea, fotosinteza și membrele au evoluat de mai multe ori aici, pe Pământ, și sunt astfel excluse.”, a explicat profesorul Bostrom.
De asemenea, profesorul a argumentat că trăsăturile evolutive care au avut nevoie de mult timp pentru a apărea chiar și după ce au fost îndeplinite condițiile prealabile ar indica faptul că acest pas evolutiv a fost improbabil, de exemplu apariția inițială a vieții. Pasul de la animale la oameni a avut loc într-o perioadă de timp relativ scurtă, din punct de vedere geologic, ceea ce sugerează că este un candidat slab pentru un eveniment al Marelui Filtru.
În cazul în care am găsi dovezi ale existenței vertebratelor pe Marte (foarte puțin probabil, dar putem visa!), el crede că aceasta ar fi o veste teribilă, deoarece ar sugera că cea mai mare parte a Marelui Filtru se află încă în viitorul nostru, iar noi va trebui să ne confruntăm cu probabilitatea de a dispărea înainte de a fi suficient de maturi din punct de vedere tehnologic pentru a călători prin galaxie.
„O astfel de descoperire ar fi o lovitură zdrobitoare. Ar fi de departe cea mai proastă veste tipărită vreodată pe coperta unui ziar. De aceea, sper că sondele noastre spațiale vor descoperi roci moarte și nisipuri fără viață pe Marte, pe Europa, luna lui Jupiter, și peste tot unde se uită astronomii noștri. Aceasta ar menține vie speranța unui viitor măreț pentru omenire.”, a mai spus profesorul Bostrom.
Așadar, deși există multe alte soluții posibile la Paradoxul Fermi care merită să fie analizate dacă vă place acest gen de lucruri, dacă Bostrom are dreptate înseamnă că găsirea de dovezi ale unor civilizații avansate este o veste bună, dar găsirea unor stadii greșite de viață care au evoluat independent în propriul nostru sistem solar ar fi cea mai proastă veste pe care am putea-o primi.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante: