Internetul a sperat la un blestem străvechi sau, cel puțin, la rămășițele lui Alexandru cel Mare, dar realitatea găsită în Alexandria este mult mai pământeană (și considerabil mai urât mirositoare). După săptămâni de speculații globale, arheologii din Egipt au deschis în sfârșit masivul sarcofag din granit negru care a ținut prima pagină a ziarelor, punând capăt misterului într-un mod destul de visceral.
În locul unui conducător legendar sau al unei magii negre capabile să sfârșească lumea, mormântul a dezvăluit trei schelete scufundate într-un lichid roșiatic cu un miros insuportabil. Această descoperire neobișnuită este acum sub microscop pentru a determina cine au fost acești indivizi și care a fost cauza morții lor.
Sarcofagul de 27 de tone se afla sub un șantier de construcții
Totul a început când muncitorii de pe un șantier de construcții din Alexandria au dat peste acest gigant de piatră. Dimensiunile sale impresionante, starea impecabilă și faptul că a rămas sigilat timp de aproximativ două milenii au declanșat o frenezie mondială în rândul istoricilor și al publicului larg.
Zvonurile nu au întârziat să apară. Unii au pariat că mormântul ar putea fi locul de odihnă final al lui Alexandru cel Mare, în timp ce alții, mai prudenți sau mai superstițioși, au avertizat cu privire la infamul „blestem al faraonului”. În cele din urmă, sub o supraveghere strictă, arheologii au decis că este timpul să ridice capacul și să înfrunte adevărul.
Vorbim despre o structură colosală: acest sarcofag din granit negru măsoară aproape trei metri în lungime și aproximativ doi metri în înălțime, fiind unul dintre cele mai mari exemplare intacte excavate vreodată. Conform datelor furnizate de BBC News, monumentul cântărește aproximativ 27 de tone. Experții estimează că acesta datează din perioada ptolemaică timpurie, care a început în anul 323 î.Hr., imediat după moartea lui Alexandru cel Mare.
Intervenția armatei și „atacul” olfactiv
Deschiderea unui asemenea artefact nu a fost o sarcină ușoară. Arheologii au abordat procedura cu o prudență extremă, dar nici măcar ei nu au fost pregătiți pentru ce a urmat. În momentul în care capacul a fost ridicat cu doar cinci centimetri, un miros pestilențial a inundat zona, forțând întreaga echipă să se retragă imediat.
Pentru a finaliza operațiunea, a fost necesară intervenția inginerilor militari egipteni. Cu ajutorul armatei, mormântul a fost deschis complet, permițând cercetătorilor să analizeze conținutul sinistru.
Trei schelete într-o „supă” de canalizare
Ceea ce au găsit în interior a fost departe de splendoarea aurului faraonic. Cele trei schelete zăceau scufundate într-o apă de canalizare de culoare roșu-maronie, sursa mirosului descris de martori ca fiind „insuportabil”.
Mostafa Waziri, secretarul general al Consiliului Suprem al Antichităților din Egipt, a clarificat situația: „Am găsit oasele a trei persoane, într-un loc care pare a fi un mormânt de familie… Din păcate, mumiile din interior nu erau în cea mai bună stare și au rămas doar oasele.”
Waziri a subliniat că s-au păstrat exclusiv rămășițele scheletice, procesul de mumificare fiind compromis de infiltrațiile de apă. Totuși, oasele spun o poveste interesantă. Conform aceleiași surse, unul dintre cranii prezintă fisuri ce indică o rană provocată de o săgeată, ceea ce sugerează un sfârșit violent pentru cel puțin unul dintre ocupanți. Ipoteza actuală a cercetătorilor este că acești bărbați ar fi putut fi soldați din armata egipteană antică, însă identitatea lor va fi confirmată doar după analize suplimentare.
Fără blesteme, doar biologie
Descoperirea a reaprins, inevitabil, fascinația publicului pentru „blestemul mumiei” – ideea că deranjarea mormintelor antice atrage nenorociri sau boli fatale. Miasma teribilă degajată la deschidere a servit drept combustibil pentru aceste speculații pe rețelele de socializare.
Oficialii egipteni au intervenit rapid pentru a calma spiritele. Waziri a demontat teoriile apocaliptice cu o doză de umor, declarând pentru BBC News că lumea este încă întreagă după deschiderea sarcofagului: „Am fost primul care și-a băgat capul în sarcofag… și iată-mă în fața voastră… sunt bine.”
De altfel, National Geographic subliniază că nu există niciun caz documentat în care arheologii să fi contractat boli grave din cauza bacteriilor sau mucegaiurilor din camerele funerare, în ciuda miturilor urbane.
Pe lângă schelete, arheologii au găsit lângă mormânt și un bust de alabastru, care se speră că va oferi indicii cruciale. Împreună cu analiza oaselor și a celorlalte artefacte, cercetătorii încearcă acum să asambleze puzzle-ul vieții celor trei oameni care au beneficiat de un sicriu de piatră atât de masiv.
