În vâltoarea celui de-Al Doilea Război Mondial, un nume a ajuns să simbolizeze secretul impenetrabil și ingeniozitatea diabolică: Enigma. Această mașină de criptat, coloana vertebrală a comunicațiilor secrete naziste, a reprezentat una dintre cele mai redutabile provocări intelectuale ale epocii.
Descifrarea codurilor sale, o cursă contracronometru cu mize uriașe, a mobilizat minți sclipitoare, precum cea a lui Alan Turing și a echipei sale de criptografi de la Bletchley Park. Eforturile lor titanice au schimbat cursul istoriei. Și totuși, în fața colosului tehnologic al zilelor noastre, formidabila Enigma s-ar prăbuși ca un castel de nisip.
La prima vedere, dispozitivul Enigma se înfățișa ca o mașină de scris sofisticată, o cutie metalică ce ascundea un mecanism electro-mecanic de o complexitate uluitoare pentru acele vremuri. Inima sa era alcătuită din trei rotoare interschimbabile – ulterior numărul acestora a crescut – fiecare având 26 de poziții posibile, corespunzătoare literelor alfabetului. Un reflector ingenios redirecționa semnalul electric înapoi prin labirintul rotoarelor, iar o placă de conexiuni, un panou frontal cu cabluri ce puteau fi rearanjate, permitea substituirea unor perechi de litere înainte și după procesul de criptare prin rotoare.
Rezultatul? O simfonie a aleatoriului: apăsarea repetată a aceleiași taste genera de fiecare dată o literă criptată diferită. Pentru a desăvârși acest coșmar criptografic, setările mașinii – ordinea rotoarelor, pozițiile lor inițiale și configurația plăcii de conexiuni – erau modificate zilnic, conform unor caiete de coduri distribuite unităților militare.
Puterea aparent inexpugnabilă a Enigmei rezida în numărul astronomic de combinații posibile, o cifră ce depășea cu mult capacitatea umană de testare manuală. Se estima că existau peste 150 de cvintilioane (adică numărul 150 urmat de 18 zerouri) de setări posibile pentru variantele târzii ale mașinii.[sursa]
Enigma: un puzzle diabolic pentru mințile secolului XX
„Era, pur și simplu, o sarcină supraomenească să verifici manual toate aceste variante,” explică profesorul Michael Wooldridge, expert în inteligență artificială la Universitatea Oxford. Complexitatea era amețitoare.
Deși câțiva curajoși și ingenioși criptanaliști polonezi reușiseră să spargă primele versiuni ale codului Enigma încă din anii ’30, punând bazele efortului Aliaților, modificările și îmbunătățirile ulterioare aduse de germani, inclusiv adăugarea de noi rotoare și creșterea numărului de conexiuni pe panou, au consolidat securitatea sistemului. Aici a intrat în scenă geniul lui Alan Turing. Confruntat cu această fortăreață criptografică, el și echipa sa au conceput și construit mașinile electromecanice supranumite „Bombe”.
Aceste dispozitive masive nu erau explozibili, ci adevărate uzine logice care simulau funcționarea a zeci de mașini Enigma simultan, testând mecanic diverse setări posibile ale rotoarelor pentru a accelera procesul de decriptare. Până în anul 1943, aceste „Bombe” puteau descifra aproximativ două mesaje pe minut, o realizare monumentală care a furnizat Aliaților informații cruciale.
„Practic, a fost un atac de tip forță brută (brute force), dar unul extrem de inteligent,” explică dr. Mustafa A. Mustafa, expert în securitate software la Universitatea din Manchester. „Datorită identificării unor subtile vulnerabilități în designul și utilizarea operațională a Enigmei – cum ar fi faptul că o literă nu putea fi niciodată criptată ca ea însăși sau folosirea unor formule de salut repetitive – echipa lui Turing a reușit să restrângă dramatic numărul de setări plauzibile și să automatizeze eficient procesul de căutare.”
Enigma, în prezent: o simplă umbră în fața giganților digitali
Dacă, printr-un exercițiu de imaginație, Enigma ar fi reactivată astăzi pentru a securiza comunicații, misterul ei s-ar spulbera în câteva minute, poate chiar secunde, sub puterea de foc a unui calculator personal obișnuit. Profesorul Wooldridge afirmă că logica complexă a „Bombelor” lui Turing poate fi transpusă cu relativă ușurință într-un program software modern. Într-o demonstrație recentă a acestei realități, chiar și un model avansat de inteligență artificială conversațională, precum ChatGPT, a reușit, cu instrucțiunile potrivite, să simuleze procesul de decriptare.
Puterea de calcul a centrelor de date contemporane este de-a dreptul colosală, la o scară care, potrivit lui Wooldridge, l-ar fi lăsat fără cuvinte chiar și pe vizionarul Alan Turing. „Enigma nu ar avea absolut nicio șansă în fața acestor tehnologii,” a declarat profesorul tranșant. Mașina care a ținut în șah minți strălucite timp de ani de zile ar fi acum o simplă curiozitate istorică din punct de vedere al securității.
Deși Enigma a fost demult detronată, algoritmi moderni de criptare, precum RSA (numit după creatorii săi, Rivest, Shamir și Adleman), dezvoltat în anul 1977, continuă să ofere un nivel robust de securitate pentru tranzacțiile online și comunicațiile digitale. Forța RSA și a altor sisteme similare se bazează pe dificultatea computațională extremă de a descompune numere foarte mari, de sute de cifre, în factorii lor primi – o problemă matematică pentru care nu există încă un algoritm eficient pe calculatoarele clasice.
Totuși, viitorul securității digitale nu este lipsit de nori. Profesorul Wooldridge lansează un avertisment: dacă și când computerele cuantice, cu puterea lor de calcul exponențial superioară, vor deveni o realitate funcțională, multe dintre metodele actuale de criptare, inclusiv cele bazate pe factorizarea numerelor prime, ar putea deveni la fel de vulnerabile și depășite precum venerabila Enigma.
„Va trebui să anticipăm și să dezvoltăm noi generații de tehnologii de securitate, posibil bazate pe principii cuantice, pentru a putea ține pasul,” a conchis profesorul. Cursa dintre creatorii de coduri și spărgătorii de coduri, o saga la fel de veche ca însăși nevoia de comunicare secretă, este departe de a se fi încheiat.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:
