Conveniența modernă ar putea avea un cost devastator pentru sănătatea noastră. O nouă analiză masivă, efectuată pe un eșantion de peste 100.000 de americani, dezvăluie o legătură alarmantă: persoanele care consumă cele mai multe alimente ultra-procesate (UPF) au un risc cu 41% mai mare de a dezvolta cancer pulmonar decât cele care consumă cele mai puține.
Această descoperire vine într-un context sumbru. Cancerul pulmonar este cea mai letală formă de cancer la nivel mondial, fiind responsabil pentru aproximativ 2,2 milioane de cazuri noi și 1,8 milioane de decese doar în 2020. Aceste cifre fac ca orice factor de risc ce poate fi evitat să devină o prioritate critică.
„Mai grav încă, în ultimele două decenii, consumul de UPF a crescut semnificativ la nivel mondial, indiferent de nivelul de dezvoltare sau de statutul economic”, avertizează autorul principal, dr. Kai Wang, de la Spitalul Universitar de Oncologie din Chongqing.
Legătura directă dintre alimentele ultra-procesate și un risc mai mare de cancer
Pentru a ajunge la aceste concluzii, cercetătorii au analizat datele din studiul Prostate, Lung, Colorectal and Ovarian Cancer Screening Trial (PLCO), concentrându-se pe 101.732 de adulți cu vârste cuprinse între 55 și 74 de ani. Dieta participanților a fost înregistrată la început, iar starea lor de sănătate a fost monitorizată timp de 12 ani, perioadă în care au apărut 1.706 cazuri de cancer pulmonar.
Rezultatele au fost clare. În comparație cu sfertul inferior al consumatorilor de UPF, sfertul superior a avut un raport de risc de 1,41 pentru toate tipurile de cancer pulmonar. Cifrele s-au menținut chiar și după ce s-au luat în considerare factori precum fumatul, calitatea generală a dietei și indicele de masă corporală.
În cadrul acestui grup, carnea procesată pentru sandvișuri, băuturile răcoritoare dietetice și pâinea albă au fost principalii vinovați. Chiar și un consumator mediu a raportat aproape trei porții zilnice din aceste produse. Studiul a observat că riscul crește cel mai rapid între prima și a treia porție zilnică, sugerând că nicio cantitate de alimente ultra-procesate nu este complet sigură.
De ce sunt aceste alimente atât de periculoase?
Problema depășește simplul fapt că UPF-urile înlocuiesc opțiunile sănătoase. Aceste produse sunt, prin definiție, sărace în fibre și micronutrienți, dar bogate în zaharuri adăugate, sare, grăsimi saturate și aditivi chimici. O analiză din 2024, condusă de Melissa Lane, a legat consumul de UPF de 32 de probleme de sănătate distincte, de la boli de inimă la depresie.
Căile biologice sunt multiple și complexe:
- Contaminanți din procesare: încălzirea și afumarea cărnii pot produce acroleină, o substanță chimică toxică, abundentă și în fumul de țigară, care deteriorează ADN-ul celular;
- Substanțe din ambalaje: compuși precum bifenilii policlorurați (PCB) se pot infiltra din ambalaje în alimente. Studiile au asociat nivelurile ridicate de PCB cu un risc crescut de cancer pulmonar;
- Impactul asupra corpului: coloranții, emulgatorii și conservanții pot perturba echilibrul bacteriilor intestinale, pot alimenta inflamația sistemică și pot deregla răspunsul la insulină.
Luate împreună, aceste mecanisme sugerează că UPF-urile nu doar că ne privează de nutrienți, ci creează activ un mediu biochimic în care celulele canceroase pot prospera.
Chiar și nefumătorii sunt expusi riscului
Deși fumatul rămâne cauza principală a cancerului pulmonar, aproximativ un sfert dintre cazuri apar la persoane care nu au fumat niciodată. Pentru acest grup, factori precum dieta și poluarea devin exponențial mai importanți.
În mod interesant, studiul a sugerat că persoanele care nu au fumat niciodată au prezentat un risc relativ mai mare din cauza consumului ridicat de UPF decât fumătorii. Logica este simplă: atunci când riscul de bază este mai mic, fiecare factor nociv adăugat are o pondere mai mare în ecuația finală.
Ce putem face? Schimbări simple cu impact major
Deși studiul are limitările sale – cum ar fi raportarea dietei o singură dată – dovezile sunt suficient de convingătoare pentru a acționa. Vestea bună este că nu sunt necesare schimbări drastice.
Înlocuirea unei băuturi zaharoase cu apă sau ceai neîndulcit elimină o sursă majoră de UPF. Alegerea cărnii de pui la grătar în locul mezelurilor sau a pâinii integrale în locul celei albe reduce expunerea la sodiu și nitrați.
O regulă simplă este să căutați produse cu liste de ingrediente scurte, pe care le puteți înțelege, și să preferați alimente pe care bunicii voștri le-ar recunoaște.
Susținătorii sănătății publice solicită deja măsuri mai stricte, cum ar fi avertismente pe ambalaje și restricții publicitare. Indiferent dacă schimbarea vine mai întâi la nivel de politici publice sau de obiceiuri personale, concluziile studiului publicat în jurnalul științific Thorax conferă un caracter urgent reducerii alimentelor ultra-procesate din viața noastră.
