Imaginează-ți o celulă rece de piatră în inima Moscovei, anul 1502. Înăuntru nu este un criminal de rând, ci o femeie care, cu doar câțiva ani în urmă, purta pe umeri viitorul imperiului rus. Este fiica celui mai temut voievod al Creștinătății, Ștefan cel Mare. A fost adorată de Țar, temută de boieri și distrusă de o soacră nemiloasă. Aceasta nu este o scenă dintr-un film, ci finalul tragic al Elenei Mușat – femeia care a fost la un pas să pună sânge românesc pe tronul Kremlinului.
Cum a ajuns o prințesă de la Suceava să fie pionul central în cel mai sângeros joc de putere din istoria medievală a Rusiei?
Fiica lui Ştefan cel Mare: o copilărie marcată de pierdere
Pentru publicul larg, copiii lui Ștefan cel Mare sunt adesea umbriți de figura titanică a tatălui. Îi știm pe Bogdan al III-lea „cel Chior” sau pe Petru Rareș, fiul nelegitim, și pe Alexăndrel, favoritul care a murit prematur. Despre fiicele voievodului se știe puțin: despre Ana și Maria (rezultate din căsătoria cu Maria-Voichița) nu avem date biografice, Ana stingându-se în adolescență.
Însă Elena (cunoscută în cronicile rusești drept Olena Voloșanca), fiica din prima căsătorie, a avut un destin complet diferit.
Născută în anul 1466 la Suceava, Elena avea sânge princiar ucrainean, mama sa fiind Evdochia de Kiev, sora cneazului Simion Olelkovici. Botezată la Mănăstirea Probota, Elena a crescut în umbra unei tragedii timpurii: mama sa, Evdochia, a murit după doar cinci ani de căsnicie, probabil din cauza unor complicații severe la naștere. Rămasă orfană de mamă, Olena a dezvoltat o relație strânsă cu tatăl său, Ștefan, fapt dovedit de corespondența intensă pe care o vor purta mai târziu.
Logodna puterii: trei boieri și o nuntă la mormântul mamei
La doar 15 ani, Elena devine cheia unei alianțe colosale. Este cerută în căsătorie de Ivan cel Tânăr, moștenitorul Marelui Cneaz Ivan al III-lea al Moscovei. Miza era unirea a două forțe ortodoxe majore împotriva amenințărilor externe.
Ștefan cel Mare a orchestrat acest moment cu o grijă deosebită pentru rangul fiicei sale:
- Ceremonia: Logodna nu a avut loc la Moscova, ci în Moldova, la Biserica de la Mirăuți, un loc cu o încărcătură emoțională copleșitoare – acolo era înmormântată mama Elenei;
- Alaiul: Ducele Moscovei l-a trimis pe boierul Mihail Pleșteev cu un alai strălucitor să o preia pe mireasă;
- Gardienii moldoveni: Ștefan nu și-a trimis fiica singură printre străini. I-a atașat trei boieri de mare încredere – Lancu, Sânger și Gherasim – care să o păzească și să o sfătuiască pe drumul spre noua ei viață.
„Ducele Moscovei trimise pe boierul Mihail Pleșteev cu o întovărășire numeroasă și strălucită ca să ia pe mireasă…” – notează istoricul A.D. Xenopol.
Ascensiunea: „Voloșanca” cucerește Moscova
Ajunsă la Kremlin, charisa Elenei a fost imediată. Socrul ei, temutul Ivan al III-lea, a dezvoltat o afecțiune rară pentru nora sa, numind-o cu drag „Voloșanca” (Românca/Valaha). Puterea ei s-a cimentat definitiv în anul 1483, când a născut un fiu, pe Dimitrie. În acel moment, Elena nu mai era doar o străină; era mama viitorului Țar.
Momentul de apogeu: în anul 1498, după moartea suspectă a soțului ei, fiul Elenei, Dimitrie, este încoronat oficial ca co-regent și moștenitor al tronului, într-o ceremonie fastuoasă la Catedrala Uspeniei din Moscova, la 3 septembrie. Elena devenise, efectiv, cea mai puternică femeie din Rusia.
Dar la Moscova, puterea atrage moartea.
„Urzeala Tronurilor”: otravă, tortură și trădare
Aici intervine personajul negativ al acestei drame: Sofia Paleologu, a doua soție a Țarului. O prințesă bizantină ambițioasă, Sofia nu putea accepta ca fiul ei, Vasile, să fie dat la o parte de „românca” și fiul acesteia.
Ceea ce a urmat este un scenariu de groază documentat de istorici:
- Misterul morții soțului: istoricul Maria Magdalena Szekely sugerează o ipoteză terifiantă: prințul Ivan cel Tânăr (soțul Elenei) ar fi fost otrăvit în 1490 de un medic evreu pe nume Leon, plătit de cneaghina Sofia;
- Tortura: inițial, Ivan al III-lea a fost de partea Elenei. Când a descoperit primele comploturi ale taberei Sofiei împotriva lui Dimitrie, reacția Țarului a fost brutală: i-a arestat pe conspiratori, le-a smuls mărturisirile prin „cumplite schingiuri” (tortură) și i-a executat, iar pe Sofia a izolat-o temporar;
- Intrigi religioase: istoricul rus George Vernadsky avansează ipoteza că Elena ar fi fost atrasă într-un cult bizar, cel al „iudaizanților”, o grupare considerată schismatică de Biserică. Aceasta ar fi putut contribui la vulnerabilizarea poziției sale.
Decăderea: când Țarul „dă în mintea copiilor”
Totuși, bătălia finală a fost pierdută nu prin forță, ci prin slăbiciune. Bătrânul Ivan al III-lea, despre care cronicile sugerează că „dăduse în mintea copiilor” (devenise senil), a devenit o țintă ușoară pentru manipulare. Sofia, revenită din exil, și-a folosit averea pentru a mitui boierii influenți.
Rezultatul a fost devastator:
- Pe 14 aprilie 1502, succesiunea este răsturnată. Vasile (fiul Sofiei) este numit moștenitor;
- Elena și fiul ei, Dimitrie, sunt aruncați în temniță.
Disperarea unui tată și răzbunarea refuzată
Ștefan cel Mare, deși bătrân și bolnav, nu și-a uitat fiica. Îngrijorarea sa este palpabilă în scrisorile trimise Hanului tătar Mengli Ghirei, singura sa sursă de informații externe, întrebând obsesiv: „Vor fi în viață, fiica și nepotul meu?”. Ștefan a aflat vești despre soarta fiicei sale de la spionii săi. Chiar a fost la un pas să pornească un război de răzbunare împotriva Moscovei, dar sănătatea precară și conflictele cu polonezii l-au oprit.
Totuși, voievodul nu a rămas complet pasiv. Într-un gest de sancțiune diplomatică dură, Ștefan cel Mare a arestat solii lui Ivan al III-lea și a oprit meșterii italieni pe care Țarul îi aducea cu mari eforturi din Italia pentru a-și moderniza statul.
În cele din urmă, Elena a murit în detenție în anul 1505. A fost înmormântată la mănăstirea Voznesenskaia, din Moscova. Fiul său, Dimitrie, a murit în anul 1509, tot în temniță, probabil ucis la ordinul celui care i-a luat locul pe tron. În cele din urmă, Vasili a devenit cneaz al Moscovei. Acesta a avut un fiu, Ivan al IV-lea, care a moștenit tronul la vârsta de doar trei ani. Acesta din urmă a rămas cunoscut în istorie drept primul țar al Rusiei, Ivan cel Groaznic.
Povestea Elenei rămâne o lecție dură despre prețul puterii. O prințesă de la Suceava a fost la un pas să schimbe istoria Imperiului Rus, lăsând în urmă o legendă despre frumusețe, putere și o trădare care a schimbat harta Europei.
