Fosilele din calota glaciară a Groenlandei dezvăluie riscul crescut de creștere a nivelului mării

Fosilele din calota glaciară a Groenlandei arată că în trecutul nu prea îndepărtat, acest loc fascinant și-a purtat bine numele (Green Land – Ţara Verde).

Oamenii de știință au descoperit rămășițe de plante și insecte sub o carotă de gheață adâncă de 3 km extrasă din centrul insulei, furnizând cea mai clară dovadă de până acum că aproape tot acest vast teritoriu era verde în ultimul milion de ani, când nivelurile de carbon atmosferic erau mult mai scăzute decât în prezent.

Fosilele din calota glaciară a Groenlandei trag un semnal de alarmă

Cercetarea lor, publicată recent în jurnalul științific Proceedings of the National Academy of Sciences, indică un potențial și mai mare de creștere a nivelului global al apelor mărilor şi oceanelor din cauza climei provocate de om decât se credea anterior.

Carota de gheață, denumită GISP2, a fost forată în anul 1993 și, deși roca și gheața au fost studiate pe larg, nimeni nu s-a gândit să caute fosile în sedimentul amestecat de pe fund.^[sursa]

Aceasta deoarece, până de curând, ideea că Groenlanda a fost lipsită de gheață în trecutul geologic recent părea prea exagerată.

„Literalmente, am văzut fosilele în prima oră, poate jumătate de oră, după ce am început să lucrăm la ele.”, a declarat pentru AFP autorul principal, Paul Bierman, profesor de științe ale mediului la Universitatea din Vermont.

Spre uimirea lor, cercetătorii au găsit în acest strat de sol de cinci centimetri lemn de salcie, spori de Selaginella, ciuperci, ochiul compus al unei insecte și o sămânță de mac, toate acestea sugerând un ecosistem vibrant al tundrei.

Potrivit lui Bierman, dacă gheața din calota glaciară a Groenlandei s-a topit, aceasta înseamnă aproape sigur că a lipsit și în restul Groenlandei, ceea ce înseamnă probleme pentru climatul actual supraîncărcat cu combustibili fosili.

Dacă emisiile de gaze cu efect de seră provenite din arderea combustibililor fosili nu sunt reduse drastic, stratul de gheață al Groenlandei s-ar putea topi aproape în întregime în următoarele câteva secole până la câteva milenii, ceea ce ar duce la o creștere a nivelului mării de aproximativ șapte metri, care ar distruge orașele de coastă ale lumii.

„Sute de milioane de oameni din întreaga lume își vor pierde locul de trai”, a avertizat cercetătorul.

Șah mat pentru teoria impenetrabilei fortărețe de gheață

Noua lucrare ştiinţifică se bazează pe două descoperiri recente importante. În anul 2016, oamenii de știință au testat rocile din aceeași carotă de gheață din anul 1993, folosind datarea radioactivă pentru a estima că acestea nu ar putea avea mai mult de 1,1 milioane de ani vechime.^[sursa]

Modelarea lor a arătat, de asemenea, că, dacă gheața s-ar fi topit la situl GISP2, atunci 90% din restul Groenlandei ar fi fost lipsită de gheață.

Dar descoperirea a fost controversată din cauza unei teorii de lungă durată conform căreia Groenlanda a fost o fortăreață de gheață impenetrabilă în ultimele câteva milioane de ani.

Apoi, în anul 2019, Bierman și o echipă internațională au reexaminat o altă carotă de gheață, de data aceasta extrasă din baza militară americană abandonată, Camp Century, de lângă coasta Groenlandei în anii 1960.^[sursa]

Cercetătorii au fost șocați să afle că aceasta conținea nu doar sedimente, ci și frunze și mușchi. Tehnicile de datare mai avansate de care dispuneau i-au ajutat să fixeze dispariția acelei secțiuni de gheață la 416.000 de ani în urmă.

Descoperirea materiei organice în carota din apropierea coastei l-a determinat pe Bierman să se întoarcă la carota din anul 1993 pentru a căuta material similar. Iar găsirea acestuia a confirmat fără echivoc ceea ce oamenii de știință deducuseră anterior prin modele și calcule.

„Gheața trebuia să dispară, pentru că altfel nu ar fi existat plante, insecte și ciuperci de sol. Acum știm sigur că gheața a dispărut nu doar la Camp Century, ci și la GISP2, chiar în centrul calotei glaciare. Acum știm că întregul strat de gheață este vulnerabil la topire.”, a declarat Bierman.

Coautorul Halley Mastro, un student absolvent la Universitatea din Vermont care a studiat fosilele, a subliniat necesitatea de a continua forajul în carotele de gheață din Groenlanda pentru a găsi mai multe organisme străvechi care au implicații importante pentru viitorul nostru.

„Este atât de evident odată ce știi că este acolo – dar dacă nu te-ai aștepta să fie acolo și nu ai căuta aceste mici pete întunecate care plutesc puțin diferit, nu le-ai vedea niciodată.”, a declarat ea pentru AFP.