Frumoasa Aglaia Eminovici, sora lui Eminescu, a avut o viaţă de film. Curtată de Maiorescu, apreciată de Porumbescu, s-a măritat din interes

Aglaia Eminovici, sora poetului Mihai Eminescu, nu este la fel de cunoscută precum acesta, rămânând în umbra ilustrului său frate, însă povestea sa ar putea fi oricând scenariul unui film. Renumită pentru frumusețea ei, Aglaia a influențat cariera muzicală a lui Ciprian Porumbescu și a lui Teodor Flondor, fiind o pianistă de excepție. L-a impresionat pe Titu Maiorescu și a fost căsătorită din interes, fiind pe aceeaşi linie a tragediilor care s-au ţinut scai de familia Eminovici.

Mihai Eminescu, cel mai faimos membru al familiei Eminovici, este cunoscut ca un geniu al literaturii române și un jurnalist de excepție. Totuşi, deși nu au lăsat moșteniri scrise pentru posteritate, mai mulți membri ai familiei Eminovici s-au remarcat în timpul lor prin inteligență și cultură deosebită. Printre aceștia, Aglaia Eminovici a strălucit alături de fratele său Mihai, fiind poate cel mai talentat copil al căminarului Gheorghe Eminovici și al Ralucăi Iurașcu.

Aglaia Eminovici, frumoasă şi talentată

Aglaia Eminovici s-a născut pe 7 mai 1852. A fost a treia fată şi al optulea copil al familiei Eminovici. Era frumoasă şi isteaţă, fiind preferata mamei sale. Detaliile despre copilăria Aglaiei sunt puține. „Într-o fotografie o vedem adolescentă, bucălată și grațioasă. Mai târziu, însă, liniile se aspresc și se usucă. Era conștientă de frumusețea ei, dar era foarte solitară.”, astfel o descria George Călinescu.^[sursa]

Cert este că, fiind preferata părinților, a primit o educație aleasă. În anii adolescenței, Aglaia era o tânără frumoasă, educată și manierată, cu un talent deosebit pentru muzică, demonstrând aptitudini remarcabile la pian. Era, de asemenea, pasionată de arta dramatică și visa să devină actriță.

Aglaia mergea frecvent cu fratele său, Mihai Eminescu, la Cernăuți pentru a vedea spectacole de teatru și muzică. Lipsa de bani a căminarului Gheorghe Eminovici nu i-a permis să urmeze cursuri universitare în muzică, dar a continuat lecțiile de canto. Frumoasa adolescentă era bine cunoscută în cercurile intelectuale din Botoșani, Suceava și, în special, Cernăuți, unde l-a întâlnit pe Ciprian Porumbescu, impresionat de calitățile sale muzicale.

În perioada 1869-1871, Aglaia se afla în compania lui Ciprian Porumbescu și a lui Teodor Flondor, un alt compozitor cunoscut, despre care se spune că i-a influențat pe plan muzical. Se presupune că Flondor a compus mai târziu o serenadă pe versurile poeziei lui Eminescu, „Somnoroase păsărele”, sub influența tinerei botoșănence.

Aglaia a devenit membră a societății muzicale „Armonia”, susținând reprezentații și concerte la pian, la unele dintre acestea participând și fratele ei, Mihai. Între cei doi se spune că exista o relație specială, alimentată de pasiunea comună pentru teatru.

Aglaia Eminovici s-a măritat cu un bărbat cu 20 de ani mai în vârstă decât ea

Cariera artistică a Aglaiei a atras atenția unui profesor și intelectual din Suceava, Ioan Drogli. Deși profesorul era cu 20 de ani mai în vârstă decât Aglaia, care avea doar 18 ani, Drogli a cerut-o în căsătorie.

„Fusese măritată de tânără, la vreo 18 ani (7 ianuarie 1871), cu Ioan Drogli, profesor la școala normală de învățători, care între 1875 și 1882, fiind inspector districtual pentru județele Suceava și Câmpulung, locuia la Suceava. Cu Drogli, Aglae a avut doi băieți, Ioan și George.”, a precizat George Călinescu.

Căsnicia nu a întrerupt elanul artistic al Aglaiei. Dimpotrivă, tânăra a continuat să ofere concerte la pian și a început să se implice în teatrul amator.

„Doamna Drogli, în special, declamă poemul «Domnița și Robul», cu o exactitate de invidiat.”, relata un articol din presa locală suceveană despre reprezentațiile Aglaiei. Mai mult, tânăra doamnă Drogli a jucat în spectacolul „Florin și Florica” de Vasile Alecsandri, unde a fost remarcată de Titu Maiorescu, venit la Cernăuți pentru reprezentație. Se presupune că Aglaia a stârnit o pasiune platonică în inima lui Maiorescu.

Blestemul familiei Eminovici a lovit-o şi pe Aglaia: şi-a pierdut soţul şi s-a recăsătorit din interes

Drama Aglaiei a început odată cu moartea soțului ei, Ioan Drogli, în anul 1887. Rămasă cu doi copii la doar 35 de ani, aproape pe drumuri și cu resurse financiare limitate, Aglaia a fost nevoită să facă concesii. Astfel, trei ani mai târziu, s-a căsătorit din interes în 1890 cu căpitanul austriac Heinrich Gareiss von Döllizsturm și a trecut la catolicism. Tragedia a continuat, deoarece fiul ei, George, s-a îmbolnăvit și și-a petrecut viața prin sanatorii, la fel ca unchiul său, Mihai Eminescu.

Nefericirea și o boală autoimună a glandei tiroide, cunoscută sub numele de boala Basedow-Graves, i-au afectat grav sănătatea, provocându-i stări de indispoziție și deformări fizice. Aglaia s-a stins din viață la un an după fratele său, Mihai Eminescu şi sora lor, Harieta, în anul 1900 la Cernăuți, acolo unde locuia cu cel de-al doilea soț. A fost înmormântată în cimitirul din localitate.