Groapa Marianelor, cel mai adânc loc de pe Pământ

Groapa Marianelor se află la nord de ecuator în apropiere de Insulele Mariane ce aparțin de Melanezia, o regiune din Oceanul Pacific. Groapa se află la circa 2.000 km est de Insulele Filipine și la sud de insula Guam. La nord groapa se continuă în groapa Bonin, care continuă, la rândul ei, mai departe în nord în groapa Japoniei.

Groapa Marianelor este cel mai adânc punct de pe suprafața Pământului, având o adâncime de 11.022 metri. Aceasta a avut în trecut 10.911 metri. Cel mai probabil, s-a format în urma coliziunii între două plăci tectonice, o placă tectonică lovindu-se de alta și apoi scufundându-se sub ea.

5 curiozităţi despre Groapa Marianelor, cel mai adânc loc de pe Terra

#1. Etimologie, descoperire şi descriere

Groapa Marianelor este o scobitură în scoarţa terestră, în formă de semilună, cu o lungime de 2.550 km şi cu o lăţime de aproape 70 de km. Punctul maxim al adâncimii îl reprezintă Challenger Deep, aflat în partea sudică a gropii. Acesta a fost numit în cinstea celor două nave, care au explorat profunzimea zonei cu ajutorul unui sonar.

Groapa Marianelor a fost descoperită în anul 1875, în timpul expediției de 4 ani în jurul Pământului a vasului maritim Challenger.

Uriaşul şanţ este numit după Insulele Mariane, aflate în apropiere. La rândul lor, acestea au fost numite Las Marianas, în onoarea reginei spaniole Mariana a Austriei, văduva lui Filip al IV-lea al Spaniei. Insulele fac parte din arcul insulei care se formează pe o placă tectonică numită Placa Mariana (tot de la numele insulelor), în partea vestică a gropii.

Primele măsurători de adâncime în Groapa Marianelor au fost făcute de nava oceanografică britanică HMS Challenger. Aceasta a fost folosită de către Marina Regală a Regatului Unit în anul 1875 pentru a efectua cercetări în groapă. Cea mai mare adâncime înregistrată la acea vreme a fost de 8.184 de metri.

În anul 1957, vasul sovietic Vityaz a raportat o adâncime de 11,034 metri, într-o locaţie supranumită „Golul Mariana”. Acest punct nu a fost confirmat.

Pe 23 ianuarie 1960, Groapa Marianelor a fost vizitată de către Jacques Piccard și Don Walsh. După o coborâre în batiscaf, care a durat 4 ore și 48 de minute, cei doi exploratori au atins adâncimea de 10.916 metri.

În anul 1984, nava de sondare japoneză Takuyō a colectat date de la tranşea Mariana, folosind un ecou sonor, cu fascicul multiplu. S-a raportat o adâncime maximă de 10.924 metri.

În prezent, adâncimea maximă este considerată a fi de 11.022 metri.^[sursa]

#2. Everestul ar putea fi cufundat în Groapa Marianelor

Ştim cu toții că vârful Everest, cu o altitudine de 8.850 metri, este cel mai înalt punct de pe Pământ.

Pentru a ne face o idee mai exactă despre adâncimea efectivă a Groapei Marianelor, ne vom imagina următorul scenariu: dacă am scufunda muntele Everest în ea, atunci vârful muntelui ar fi la peste două mii de metri adâncime.

#3. Expediţii în Groapa Marianelor

După cum am menţionat, prima expediţie în Goapa Marianelor a avut loc în data de 23 Ianuarie 1960, cu Don Walsh şi Jacques Piccard la bordul unui batiscaf.

Au urmat alte două coborâri fără echipaj uman, în care au fost efectuate noi măsurători.

A patra coborare a fost realizată de către regizorul canadian de film James Cameron, în anul 2012. Acesta a ajuns în partea de jos a tranşeei Mariana, într-un vas submersibil conceput chiar de către el, scufundându-se la o adâncime de 10.908 metri. Regizorul a reuşit să facă mai multe fotografii, înainte ca bateriile aparatelor sale să se epuizeze.

În luna aprilie 2019, exploratorul Victor Vescovo a întreprins o nouă coborâre record la o adâncime de 10.927 metri. Acesta s-a scufundat din nou în luna mai 2019, devenind astfel prima persoana care a coborât în Groapa Marianelor de două ori.

#4. Creaturile din Groapa Marianelor

Deşi pare un mediu potrivnic vieţii, lumina fiind practic inexistentă la o asemenea adâncime, există vieţuitoare pe fundul Gropii Marianelor. Acolo trăiesc numeroase microorganisme și creaturi mici, printre care crustacee și amfipode. Creaturile descoperite în Groapa Marianelor sunt longevive, unele dintre ele având o durată de viață cu mult peste o sută de ani.

La fundul Gropii, apa de deasupra exercită o presiune de 1.086 bari (15.750 psi). Asta înseamnă de peste 1.071 de ori mai mare decât presiunea atmosferică standard de la nivelul mării. La suprafaţă, presiunea pe care o resimţim este de 1 atmosferă sau 1,01 bari. Cu toate acestea, vieţuitoarele s-au adaptat acestor condiţii.

Fiind un loc atât de puţin explorat, există numeroase specii nedescoperite încă, sau despre care doar se presupune că există.

Tot aici trăiesc şi organisme unicelulare gigantice, numite foraminifere, cu un diametru de peste 10 cm. Acest lucru este uriaş pentru un organism unicelular.

#5. Temperaturi ciudate

După cum spuneam, lumina nu poate pătrunde până la adâncimea maximă a Gropii Marianelor. Din acest motiv, şi temperaturile sunt scăzute, apa având o temperatură apropiată de 0° Celsius.

Cu toate acestea, există straturi etajate de apă, cele calde formându-se în urma erupţiilor magmei din cauza mişcării plăcilor tectonice. Temperatura în jurul orificiilor create poate ajunge până la 300° Celsius. Deși suportă o temperatură foarte mare, apa nu ajunge la fierbere din cauza temperaturilor scăzute ale curenţilor din jur.