Antoine Henri Becquerel a fost un fizician francez, laureat al Premiului Nobel ลŸi descoperitorul radioactivitฤƒลฃii. A primit รฎn anul 1903 Premiul Nobel pentru fizicฤƒ, alฤƒturi de soลฃii Marie ลŸi Pierre Curie, care au studiat ลŸi ei fenomenul pus รฎn evidenลฃฤƒ de Becquerel.

Henri Becquerel s-a nฤƒscut รฎn data de 15 decembrie 1852 ลŸi a fost puternic influenลฃat de mediul unde a trฤƒit: familia sa era una de fizicieni, iar casa modestฤƒ arฤƒta ca un mic laborator de fizicฤƒ. Nu rar, tรขnฤƒrul Becquerel urmฤƒrea cu mare interes experimentele pe care le fฤƒcea tatฤƒl sฤƒu.

Dupฤƒ ce a absolvit liceul a intrat la Colegiul Politehnic, unde a รฎnceput sฤƒ facฤƒ cercetฤƒri ลŸtiinลฃifice individuale. A scris numeroase lucrฤƒri de fizicฤƒ din diverse domenii: electricitate, magnetism, fotochimie, meteorologie, electrochimie, รฎnsฤƒ cele mai importante domenii au fost fosforescenลฃa ลŸi optica.

Becquerel a studiat proprietฤƒลฃile mai multor substanลฃe, publicรขnd informaลฃii interesante despre nichel ลŸi cobalt. A demonstrat cฤƒ fierul acoperit de nichel manifestฤƒ proprietฤƒลฃi magnetice doar dupฤƒ starea de incandescenลฃฤƒ. De asemenea, a comparat proprietฤƒลฃile magnetice ale oxigenului ลŸi ale ozonului ลŸi a constatat cฤƒ ozonul are proprietฤƒลฃi magnetice mult mai clare. รŽmpreunฤƒ cu tatฤƒl sฤƒu, a mฤƒsurat temperatura magmei.

Henri Becquerel
Henri Becquerel a primit Premiul Nobel รฎn anul 1903, alฤƒturi de soลฃii Curie

A comparat proprietฤƒลฃile magnetice ale oxigenului ลŸi ale ozonului ลŸi a constatat cฤƒ ozonul are proprietฤƒลฃi mult mai pronunลฃate. De fapt, oxigenul ลŸi ozonul nu sunt magnetice, ci paramagnetice

Paramagnetismul este o formฤƒ de magnetism care se manifestฤƒ doar รฎn prezenลฃa unui cรขmp magnetic exterior. Atomii sau moleculele constituente ale materialelor paramagnetice au momente magnetice permanente (dipoli), chiar ลŸi รฎn absenลฃa unui cรขmp magnetic exterior.[sursa]

โ€ข CITEลžTE ลžI:  Test de culturฤƒ generalฤƒ. Funcศ›ioneazฤƒ sau nu detectoarele de minciuni?


Descoperirea razelor X de cฤƒtre Wilhelm Conrad Rรถntgen

รŽntr-o searฤƒ de noiembrie, Wilhelm Rรถntgen, care studia razele catodice, a vฤƒzut o patฤƒ de luminฤƒ รฎn laboratorul sฤƒu, deลŸi toate sursele de luminฤƒ era รฎnchise, mai puลฃin tubul catodic (tub electric รฎn care un fascicul de electroni formeazฤƒ un spot luminos), care era รฎnsฤƒ acoperit cu un carton negru. รŽntrucรขt tubul era acoperit, reieลŸea cฤƒ nu razele catodice erau cele care provocau luminescenลฃa.

Rรถntgen a denumit noile raze raze X sau rontgen ลŸi a observat cฤƒ ele treceau cu uลŸurinลฃฤƒ prin diferite obiecte (inclusiv prin cartonul negru). Cรขnd ลŸi-a trecut propria mรขnฤƒ prin razele noi, pe ecranul tubului catodic ลŸi-a vฤƒzut propriile oase. Rontgen a studiat 50 de zile ลŸi nopลฃi aceste raze, uitรขnd รฎn acest timp de familie, sฤƒnฤƒtate sau studenลฃi.

Descoperirea razelor rรถntgen l-a marcat profund pe Henri Becquerel. Astfel, a emis o teorie conform cฤƒreia orice luminescenลฃฤƒ este รฎnsoลฃitฤƒ de emiterea razelor rรถntgen. Aceastฤƒ idee i-a venit deoarece, รฎn timpul experimentelor lui Rรถntgen, razele catodice provocau atรขt luminescenลฃฤƒ, cรขt si raze X. S-a gรขndit sฤƒ cerceteze experimental aceastฤƒ idee.

Henri Becquerel a descoperit radioactivitatea

Becquerel a folosit o combinaลฃie de sulfat de uraniu ลŸi sulfat de sodiu, pe care a pus-o pe o placฤƒ foto รฎnvelitฤƒ รฎntr-o hรขrtie neagrฤƒ (pentru a fi ascunsฤƒ de luminฤƒ), iar apoi a scos-o la Soare. Expusฤƒ la Soare, combinaลฃia de sulfat a รฎnceput sฤƒ lumineze puternic, รฎnsฤƒ lumina nu ajungea ลŸi la placa foto, care era protejatฤƒ. Cรขnd a developat placa foto, pe aceasta se vedea clar locul unde a stat combinaลฃia de sulfat.

รŽncฤƒ nu era sigur cฤƒ sulfatul emanฤƒ รฎn urma expunerii la razele solare nu doar luminฤƒ, ci ลŸi raze X, ลŸi de aceea a mai fฤƒcut un experiment. De data aceasta, a pus รฎntre combinaลฃia de sulfat ลŸi placa foto o micฤƒ cruciuliลฃฤƒ de cupru, pentru a vedea dacฤƒ vor trece prin ea razele rรถntgen. Pentru cฤƒ venise iarna, nu a mai scos plฤƒcuลฃa la Soare ลŸi a depozitat-o undeva.

โ€ข CITEลžTE ลžI:  Epopeea lui GhilgameลŸ, cea mai veche poveste din istoria omenirii

รŽn martie, cรขnd a vrut sฤƒ o scoatฤƒ la Soare, s-a gรขndit sฤƒ developeze pentru orice eventualitate placa foto. ลži ce sฤƒ vadฤƒ? DeลŸi nu fusese expusฤƒ la razele solare, pe placa foto se vedeau exact imaginile cruciuliลฃei ลŸi ale combinaลฃiei de sulfat. De aici a tras concluzia cฤƒ emiterea razelor rรถntgen nu depindeau de luminescenลฃฤƒ. El ลŸi-a dus experimentul mai departe ลŸi a folosit doar sulfat de uraniu pe placa depusฤƒ la รฎntuneric.ย Astfel a descoperit cฤƒ uraniul ลŸi compuลŸii sฤƒi emit continuu raze X.

Publicitate

Primul comunicat din lume despre existenลฃa radioactivitฤƒลฃii a fost efectuat de Becquerel la 24 februarie 1896. Aceastฤƒ descoperire este una dintre cele mai importante din ลŸtiinลฃa contemporanฤƒ. Pentru aceastฤƒ descoperire i s-a decernat Premiul Nobel, pe care l-a รฎmpฤƒrลฃit cu soลฃii Marie ลŸi Pierre Curie, care s-au implicat ลŸi ei รฎn cercetarea radioactivitฤƒลฃii.

Dupฤƒ ce a primit premiul, s-a รฎntors la cercetฤƒrile sale, รฎnsฤƒ oboseala รฎl va afecta din ce รฎn ce mai mult. Pe data de 25 august 1908 s-a stins din viaลฃฤƒ pe neaลŸteptate, moartea sa fiind probabil cauzatฤƒ de expunerea la radiaศ›ii.

Unitatea de mฤƒsurฤƒ a radioactivitฤƒศ›ii, becquerelul (Bq), este numitฤƒ รฎn onoarea lui Henri Becquerel.[sursa]

Descoperirea lui Becquerel a marcat รฎnceputul erei nucleare ศ™i a avut un impact semnificativ asupra lumii moderne. A dus la o mai bunฤƒ รฎnศ›elegere a atomului ศ™i a forศ›elor fundamentale ale naturii, precum ศ™i la dezvoltarea de noi tehnologii cu o gamฤƒ largฤƒ de aplicaศ›ii.

Abonaลฃi-vฤƒ la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic ลŸi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci cรขnd publicฤƒm articole interesante: