Îmbătrânirea accelerează dramatic la vârstele de 44 și 60 de ani

Un studiu de mici dimensiuni sugerează că îmbătrânirea accelerează dramatic la persoanele cu vârste cuprinse între 40 și 60 de ani, acestea suferind modificări fiziologice considerabile, care pot fi legate de bolile asociate cu înaintarea în vârstă.

Potrivit acestui nou studiu, organismul uman nu îmbătrânește într-un ritm constant pe parcursul maturității, ci trece prin două faze de accelerare semnificativă în jurul vârstelor de 44 și 60 de ani.

Îmbătrânirea accelerează accelerat în jurul vârstelor de 44 şi 60 de ani

Cercetarea, publicată pe 14 august 2024 în revista Nature Aging, a analizat evoluția a peste 11.000 de molecule din corpul uman și a constatat că 81% dintre acestea suferă schimbări dramatice la aceste două vârste.^[studiu]

Acest tip de cercetare a îmbătrânirii se concentrează pe „vârsta biologică”, care reflectă modificările interne ale organismului de-a lungul vieții, afectând proteinele, metaboliții și activitatea genelor. Acest concept este diferit de „vârsta cronologică”, reprezentată de numărul de ani pe care îi sărbătorim la aniversarea noastră.^[sursa]

Descoperirea că îmbătrânirea biologică se accelerează în două etape distincte în mijlocul vieții poate ajuta cercetătorii să înțeleagă de ce riscul anumitor boli crește brusc odată cu înaintarea în vârstă. De exemplu, aproximativ 6,5% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 40 și 59 de ani suferă de boală coronariană, însă prevalența crește brusc la 19,8% la persoanele cu vârste între 60 și 79 de ani.^[studiu]

Pentru acest studiu, cercetătorii de la Universitatea Stanford au recrutat 108 participanți cu vârste cuprinse între 25 și 75 de ani, din diverse medii etnice. La fiecare trei până la șase luni, timp de până la șapte ani, oamenii de știință au prelevat probe de sânge de la participanți pentru a analiza modul în care diverși factori, precum activitatea genelor și nivelurile de zahăr din sânge, au variat în timp.

Sănătatea inimii, un factor determinant pentru vârsta biologică

Mulți dintre factorii care au suferit modificări în jurul vârstelor de 44 și 60 de ani sunt legați de sănătatea cardiovasculară. De exemplu, nivelul unei proteine asociate cu ateroscleroza – acumularea de plăci în artere – a crescut semnificativ în sângele participanților din aceste grupe de vârstă. De asemenea, capacitatea organismului de a metaboliza cofeina și alcoolul a scăzut în aceste perioade, ambele substanțe având un impact asupra tensiunii arteriale.^[studiu]

Totodată, capacitatea organismului de a produce acizi grași nesaturați, care ajută la reducerea colesterolului „rău”, a scăzut la aceste două vârste.

Deși aceste asocieri între sănătatea cardiovasculară și îmbătrânire sunt doar corelative, ele sugerează posibile motive pentru care bolile de inimă devin mai frecvente odată cu înaintarea în vârstă.

În afară de sănătatea cardiovasculară, nivelul zahărului din sânge a atins cote maxime la participanții cu vârste cuprinse între 40 și 60 de ani, ceea ce sugerează o posibilă legătură cu diabetul de tip 2 asociat vârstei.^[studiu]

Oamenii de știință încă nu înțeleg pe deplin de ce chimia organismului se schimbă atât de considerabil la aceste vârste, iar studiul nu a luat în considerare factorii de stil de viață, cum ar fi dieta sau exercițiile fizice.

Juan Carlos Verján, cercetător al îmbătrânirii la Institutul Național de Geriatrie din Mexic, care nu a fost implicat în studiu, a declarat pentru Live Science că „punctul de inflexiune la 60 de ani ar putea fi cauzat de inflamație”. De exemplu, participanții de peste 60 de ani au prezentat niveluri crescute de enzime antioxidante în sânge, care neutralizează factorii declanșatori ai inflamației, sugerând că inflamația ar putea fi un factor important în acest grup de vârstă.

Impulsul îmbătrânirii la vârsta de 44 de ani coincide, de asemenea, cu momentul în care unele femei încep să treacă prin perimenopauză. Cu toate acestea, „am observat aceleași puncte de inflexiune atât la femei, cât și la bărbați”, ceea ce sugerează că schimbările hormonale specifice nu sunt singurele responsabile pentru accelerarea îmbătrânirii, a explicat coautorul studiului, Xiaotao Shen, biolog computațional la Universitatea de Tehnologie Nanyang din Singapore: „Ar trebui să existe un alt factor comun care să provoace aceste schimbări similare la ambele sexe, dar acesta rămâne deocamdată un mister.”

Studiul a avut câteva limitări: participanții aveau vârste cuprinse între 25 și 75 de ani, ceea ce înseamnă că cercetătorii nu au putut evalua schimbările majore care apar în alte etape ale vieții, cum ar fi pubertatea sau vârstele foarte înaintate. De asemenea, dimensiunea redusă a eșantionului, de doar 108 participanți, majoritatea din California, limitează aplicabilitatea rezultatelor la nivel global.

„În general, oamenii din California au, în medie, o speranță de viață sănătoasă mai mare.”, a spus Verján. El a sugerat că cercetătorii ar trebui să investigheze îmbătrânirea și în alte regiuni ale lumii, unde speranța de viață este mai scurtă.

Echipa de cercetare s-a concentrat pe modificările moleculelor din sânge, dar acestea nu reflectă neapărat toate organele din corp. „Există mai multe studii care indică faptul că îmbătrânirea este legată de țesuturi, nu doar de factorii din sânge.”, a mai adăugat Juan Carlos Verján. De exemplu, unele cercetări au arătat că, la unii oameni, inima îmbătrânește cel mai rapid, în timp ce la alții, rinichii sunt cei mai afectați.^[studiu]

Echipa lui Shen a descoperit o serie de schimbări corelate cu apariția bolilor legate de vârstă, însă trebuie încă să confirme o legătură cauzală între acești factori. Cu alte cuvinte, rămâne de văzut dacă modificările observate în sânge determină efectiv apariția bolilor sau dacă acestea sunt doar un produs secundar al procesului de îmbătrânire.

„Experimentele pe animale sunt o opțiune bună pentru noi de a studia motivele pentru care există două vârfuri ale îmbătrânirii.”, a mai spus Xiaotao Shen. Verján a speculat că schimbările epigenetice, care modifică activitatea genelor fără a modifica codul lor de bază, ar putea determina aceste schimbări dramatice.