Infecțiile fungice mortale provoacă o „pandemie tăcută”, avertizează oamenii de știință

Criza globală a rezistenței la antibiotice contribuie la decesul a aproape 5 milioane de oameni anual, iar infecţiile fungice sunt mai răspândite decât se crede. Aşadar, bacteriile nu sunt singurii agenți patogeni care suferă mutații îngrijorătoare.

Infecțiile fungice, de asemenea, evoluează rapid dincolo de capacitățile actuale ale medicinei, generând ceea ce unii cercetători numesc o „pandemie tăcută”, care necesită o abordare urgentă.

Infecţiile fungice pot cauza o pandemie tăcută

„Deși amenințarea agenților patogeni fungici și a rezistenței antifungice este în continuă creștere la nivel global, aceasta este, adesea, exclusă din dezbaterile internaționale.”, avertizează biologul molecular Norman van Rhijn de la Universitatea din Manchester, Regatul Unit.

În septembrie anul acesta, Organizația Națiunilor Unite va organiza la New York o reuniune pe tema rezistenței antimicrobiene, unde vor fi discutate bacteriile, ciupercile, virusurile și paraziții rezistenți la tratamente.

Înainte de acest eveniment, van Rhijn și o echipă internațională de cercetători solicită guvernelor, comunității științifice și industriei farmaceutice să „extindă perspectiva dincolo de bacterii”.

Într-o scrisoare publicată în jurnalul ştiinţific The Lancet, ei atrag atenția că infecțiile fungice sunt deseori ignorate de multe inițiative de combatere a rezistenței antimicrobiene.^[studiu]

Fără acțiuni rapide și decisive, anumite infecții fungice periculoase, care afectează deja 6,5 milioane de oameni și provoacă 3,8 milioane de decese anual, ar putea deveni și mai amenințătoare.

„Concentrarea disproporționată asupra bacteriilor este alarmantă, deoarece multe dintre problemele recente de rezistență la medicamente sunt cauzate de infecții fungice invazive, care rămân în mare măsură ignorate atât de comunitatea științifică, cât și de guverne.”, a explicat van Rhijn și colegii săi, care reprezintă instituții din China, Olanda, Austria, Australia, Spania, Regatul Unit, Brazilia, SUA, India, Turcia și Uganda.

În anul 2022, Organizația Mondială a Sănătății a lansat Lista agenților patogeni fungici prioritari – „primul efort global de prioritizare sistematică a acestor agenți patogeni.”

Printre agenții patogeni considerați cei mai periculoși pentru sănătatea umană se numără: Aspergillus fumigatus, o ciupercă ce provine din mucegai și infectează sistemul respirator; Candida, responsabilă de infecții fungice de tip drojdie; Nakaseomyces glabratus, care poate infecta tractul urogenital sau fluxul sanguin; și Trichophyton indotineae, o ciupercă ce poate infecta pielea, părul și unghiile.

Persoanele vârstnice sau cele imunocompromise sunt cele mai expuse riscului

Comparativ cu bacteriile și virusurile, ciupercile sunt organisme mai complexe, având o structură asemănătoare cu cea a animalelor. Această complexitate face ca dezvoltarea unor medicamente antifungice eficiente să fie mai dificilă și mai costisitoare, deoarece este necesar să se evite afectarea celulelor umane esențiale.

„Pentru tratarea infecțiilor fungice profunde sau invazive, dispunem doar de patru clase de antifungice sistemice, iar rezistența la acestea a devenit mai degrabă regula decât excepția.”, subliniază autorii scrisorii.

În ultimele decenii, au fost dezvoltate câteva antifungice promițătoare, însă evoluția agenților patogeni este accelerată de utilizarea intensivă a fungicidelor în industria agrochimică.

„Chiar înainte ca [noile medicamente] să fie lansate pe piață după ani de cercetare și teste clinice, fungicide cu mecanisme similare de acțiune sunt deja dezvoltate pentru uz agricol, ceea ce duce la apariția rezistenței încrucișate la agenții patogeni prioritari. Protecția antifungică este esențială pentru securitatea alimentară. Întrebarea este cum echilibrăm necesitatea de a asigura securitatea alimentară cu nevoia de a trata agenții patogeni fungici rezistenți, atât actuali, cât și viitori?”, au explicat cercetătorii în scrisoarea lor.

Aceasta este o dilemă larg discutată în cazul antibioticelor, dar insuficient dezbătută în privința antifungicelor. Van Rhijn și echipa sa propun un acord global pentru a limita utilizarea anumitor antifungice la scopuri bine definite, precum și reglementări colaborative care să echilibreze securitatea alimentară cu sănătatea publică.

Cercetătorii concluzionează că reuniunea ONU din septembrie „trebuie să reprezinte un punct de plecare” pentru o abordare coordonată și diversificată a crizei rezistenței antimicrobiene.

Niciun microb nu ar trebui să fie neglijat.