Dacă ar fi să alegem un singur element care stă la baza tuturor societăților umane, care ar fi acela? Unii oameni de știință au un candidat surprinzător: alcoolul. Conform „ipotezei beției”, consumul de băuturi fermentate ar fi putut consolida legăturile sociale și creativitatea, facilitând astfel apariția societăților complexe și a coeziunii politice în culturile antice.
Pentru a vedea dacă această idee are o bază reală, o echipă de cercetători a analizat date etnografice din 186 de societăți neindustrializate de pe glob. Rezultatele lor, publicate în revista Humanities and Social Sciences Communications, sugerează o corelație fascinantă între consumul de alcool și complexitatea politică.
O distincție crucială: bere și vin, nu spirtoase
Autorii studiului subliniază un aspect esențial: analiza lor s-a concentrat exclusiv pe băuturile tradiționale, fermentate, cu conținut redus de alcool, precum berea din cereale sau vinul din fructe. Băuturile spirtoase, obținute prin distilare, sunt o cu totul altă poveste, fiind adesea asociate cu consecințe sociale negative semnificative.
În culturile occidentale moderne, de exemplu, consumul de alcool puternic este legat de „dezordine socială, violență domestică, performanță slabă la locul de muncă și aproximativ 3 milioane de decese anuale la nivel mondial”.
Ipoteza beției: o forță pentru coeziune și identitate
În contrast, băuturile mai slabe par să ofere beneficii care depășesc cu mult efectele negative. „Antropologii au subliniat de mult timp că alcoolul are o funcție crucială de legătură, iar consumul social este o forță activă prin care se construiesc, se transformă și se concretizează identitățile personale și de grup”, explică cercetătorii.
Mai mult, se pare că alcoolul a fost o unealtă politică puternică, jucând un rol semnificativ în formarea primelor state din Mesopotamia, Egipt, China și Anzi. În aceste culturi antice, consumul de alcool era integrat în ritualuri religioase sau sărbători laice, funcționând ca „un mecanism de construire a alianțelor, de mobilizare a forței de muncă, de creare a obligațiilor reciproce și de implementare a autorității politice”.
În unele cazuri, funcția sa era chiar militară. Liderii celți și germani din antichitate organizau „banchete epice, alimentate cu alcool, pentru a promova unitatea, loialitatea și angajamentul în rândul războinicilor lor”.
Ce spun datele?
Revenind la analiza celor 186 de societăți, autorii au descoperit „o relație pozitivă între prezența băuturilor alcoolice indigene și niveluri mai ridicate de complexitate politică, măsurate prin numărul de niveluri administrative”.
„În cazul băuturilor fermentate tradiționale nedistilate, rezultatele noastre susțin ipoteza că beneficiile sociale la nivel de grup (cum ar fi o cooperare mai eficientă în muncă, producția de alimente și război) pot depăși efectele perturbatoare ale intoxicației”, scriu aceștia.
În concluzie, deși este puțin probabil ca alcoolul să fi fost singurul motor al civilizației – „alți factori, precum agricultura sau religia, au fost probabil mai eficienți decât beția” – aceste descoperiri sugerează că ar fi putut juca un rol mult mai important decât am fi crezut în modelarea societăților complexe din întreaga lume.
